1. [DEX '09] COMPARTIMENT, compartimente, s. n. 1. Despărțitură într-un vagon de cale ferată, într-o încăpere mai mare, într-un dulap, într-o cutie etc. ♦ Diviziune obținută prin împărțirea unei suprafețe plane. 2. Sferă, sector, domeniu (de activitate) într-o întreprindere, într-o instituție etc. – Din fr. compartiment.
2. [MDA2] compartiment sn [At: GHICA, S. 541 / Pl: ~e / E: fr compartiment, it compartimento, lat compartire] 1 Despărțitură într-un vagon de cale ferată, într-o încăpere mai mare, într-un dulap, într-o cutie etc. Si: boxă, sertar. 2 Diviziune obținută prin împărțirea unei suprafețe plane Si: secțiune. 3 Domeniu de activitate într-o instituție.
3. [CADE] * COMPARTIMENT (pl. -te) sn. 1 Despărțitură (într’un dulap, într’o cutie, etc.) ¶ 2 🚝 Despărțitură într’un vagon de drum de fier: singur în ~ul friguros... îmi doream un somn adînc (BR.-VN.) [fr.].
4. [DLRLC] COMPARTIMENT, compartimente, s. n. 1. Despărțitură într-un vagon de cale ferată, într-o încăpere mai mare. Într-un dulap, într-o cutie etc. Victoraș dormi numai un ceas, două în noaptea aceea, într-un compartiment de clasa a treia. V. ROM. noiembrie 1950, 86. Trecînd în al doilea compartiment al grajdului, am găsit o iapă mare. GHICA, S. 541. ◊ Fig. Omul e dintr-o bucată, ideile nu stau în capul lui în compartimente separate. IBRĂILEANU, SP. CR. 112. ♦ Diviziune obținută prin împărțirea unei suprafețe plane. Aceste picturi ocupau patru compartimente pătrate pe tavanul boitei. ODOBESCU, S. III 118. 2. Sferă de activitate într-o întreprindere, într-o instituție etc.; secție, domeniu. Întrecerea cuprinde toate aspectele producției, forța ei mobilizatoare atinge toate compartimentele activității întreprinderii, mobilizînd, alături de muncitori, pe tehnicieni, ingineri și funcționari, animați cu toții de o singură dorință, aceea de a îndeplini și depăși planul de stat în toate compartimentele sale. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 10/1.
5. [DLRM] COMPARTIMENT, compartimente, s. n. 1. Despărțitură într-un vagon de cale ferată, într-o încăpere mai mare, într-un dulap, într-o cutie etc. ♦ Diviziune obținută prin împărțirea unei suprafețe plane. 2. Sferă de activitate într-o întreprindere, într-o instituție etc.; secție, domeniu. – După fr. compartiment.
6. [DN] COMPARTIMENT s.n. 1. Parte dintr-un spațiu împărțit în mai multe subunități, separată cu pereți despărțitori etc.; despărțitură. ♦ Diviziune obținută prin împărțirea unei suprafețe plane. 2. Sferă, sector, domeniu (de activitate). [Pl. -te. / cf. fr. compartiment, it. compartimento].
7. [MDN '00] COMPARTIMENT s. n. 1. încăpere dintr-un spațiu împărțit în mai multe subunități, separată cu pereți despărțitori etc. ◊ diviziune obținută prin împărțirea unei suprafețe plane. 2. sferă, sector, domeniu (de activitate). (< fr. compartiment)
8. [Șăineanu, ed. VI] compartiment n. 1. orice încăpere îngrădită; 2. diviziunea unui vagon.
9. [Scriban] *compartimént n., pl. e (fr. compartiment, d. it. compartimento, care vine d. compartire, a împărți. V. a- și de-partament). Despărțitură (de dulap, de vagon, de casă ș. a.), încăpere.
10. [DOOM 3] compartiment s. n., pl. compartimente
11. [DOOM 2] compartiment s. n., pl. compartimente
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL