1. [DEX '09] COMICĂRIE, comicării, s. f. (Fam.) Faptă, situație care provoacă râsul; caraghioslâc. – Comic + suf. -ărie.
2. [MDA2] comicărie sf [At: TEODOREANU, M. II, 227 / Pl: ~ii / E: comic + -ărie] 1 Situație care stârnește râsul. 2-3 Gest (sau grimasă) care provoacă râsul.
3. [CADE] * COMICĂRIE sf. F Lucru comic, faptă hazlie, ridiculă: ia, mă rog, să nu facem comicării (D.-ZAMF.).
4. [DEX '98] COMICĂRIE, comicării, s. f. (Pop.) Faptă, situație care provoacă râsul; caraghioslâc. – Comic + suf. -ărie.
5. [DLRLC] COMICĂRIE, comicării, s. f. Faptă sau situație care provoacă rîsul; caraghioslîc. Făcuse atîtea comicării incit.., a fost socotit ca cea mai desăvîrșită paiață. ARDELEANU, D. 271.
6. [DLRM] COMICĂRIE, comicării, s. f. Faptă, situație care provoacă rîsul; caraghioslîc. – Din comic2 + suf. -ărie.
7. [DN] COMICĂRIE s.f. (Peior.) Manifestare comică. [Gen. -iei. / < comic + -ărie].
8. [Scriban] *comicăríe f. Fam. Acțiune comică, poznă, glumă.
9. [DOOM 3] comicărie (fam.) s. f., art. comicăria, g.-d. art. comicăriei; pl. comicării, art. comicăriile (desp. -ri-i-)
10. [DOOM 2] comicărie (fam.) s. f., art. comicăria, g.-d. art. comicăriei; pl. comicării, art. comicăriile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL