1. [DEX '09] COMESEAN, -Ă, comeseni, -e, s. m. și f. Persoană care stă la masă împreună cu altcineva, care mănâncă la o masă comună; conviv. [Var.: conmesean, -ă s. m. și f.] – Co- + mesean (după fr. commensal).
2. [MDA2] comesean, ~ă smf [At: BUL. COM. IST. V, 143 / V: (nob) conm-~ / Pl: ~eni, ~ene / E: co + mesean după fr comensal] Persoană care stă la masă cu altcineva.
3. [CADE] * COMESEAN sm. Cel ce mănîncă de obiceiu la aceeași masă cu altul: trebuia acum o nouă bătaie de cap... pentru potrivirea locurilor fie-căruia din comeseni (BR.-VN.) [refăcut din mesean, după fr. commensal].
4. [DLRLC] COMESEAN, -Ă, comeseni, -e, s. m. și f. Persoană care ia masa împreună cu altul, care mănîncă la aceeași masă cu alții; conviv. Femeile din stradă nu auzeau ce spune și nu auzeau nici zgomotul bătăilor din palme ale comesenilor care, din cînd în cînd, mușcau dintr-un măr sau duceau la gură un pahar. PAS, Z. IV 61. Cade-o trîmbă luminoasă Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor. MACEDONSKI, O. I 103. – Variantă: conmesean, -ă[1] (GALACTION, O. I 341) s. m. și f.
5. [DLRM] COMESEAN, -Ă, comeseni, -e, s. m. și f. Persoană care ia masa împreună cu altul, care mănâncă la aceeași masă cu alții; conviv. [Var.: conmesean, -ă s. m. și f.] – Din co- + mesean (după fr. commensal).
6. [DN] COMESEAN, -Ă s.m. și f. Cel care stă la masă împreună cu altcineva, care mănîncă la o masă comună; conviv. [Pl. -eni, -ene, var. comesan s.m.f. / < co- + mesean, după fr. comensal].
7. [MDN '00] COMESEAN, -Ă s. m. f. cel care mănâncă la aceeași masă împreună cu alții; conviv. (< co- + mesean)
8. [Șăineanu, ed. VI] comesean m. cel ce mănâncă la aceeaș masă cu altul.
9. [Scriban] *comeseán, -că s., pl. enĭ, ence (com și mesean). Mesean.
10. [DEX '09] CONMESEAN, -Ă s. m. și f. v. comesean.
11. [MDA2] conmesean, ~ă smf vz comesean
12. [DN] COMESAN, -Ă s.m. și f. v. comesean.
13. [DOOM 3] comesean s. m., pl. comeseni
14. [DOOM 2] comesean s. m., pl. comeseni
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL