1. [DEX '09] COMATI s. m. pl. Nume dat (de romani) dacilor de rând (care purtau plete și capul descoperit). – Din lat. comati.
2. [MDA2] comati smp [At: DN2 / E: lat comati] Nume dat (de romani) geto-dacilor de rând.
3. [DEX '98] COMATI s. m. pl. Nume dat (de romani) geto-dacilor de rând. – Din lat. comati.
4. [MDN '00] COMATI s. m. pl. nume dat de romani dacilor de rând. (< lat. comati)
5. [DEX '09] COMAT, -Ă, comați, -te, adj. (Rar) Care are coamă bogată, cu plete bogate; încomat. ◊ Stea comată = cometă. – Din coamă. Cf. lat. comatus.
6. [MDA2] comat, ~ă a [At: TEODORESCU, P. P. 21 / V: ~mut, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: coamă + -at] 1 (Pop; îs) Stea ~ă Cometă. 2 (Rar) Cu coamă bogată.
7. [MDA2] comut, ~ă a vz comat
8. [MDA2] cumut, ~ă a vz comat
9. [CADE] * COMAT adj. Cu coamă; stea ~ă, cometă [lat.].
10. [DLRLC] COMAT, -Ă, comați, -te, adj. (Rar) Încomat. Stea-comată = cometă. Sus pe cer s-a arătat Stea comată strălucită. TEODORESCU, P. P. 21.
11. [DLRM] COMAT, -Ă, comați, -te, adj. (Rar) Încomat. ♦ Stea comată = cometă. – Din coamă + suf. -at.
12. [DN] COMAȚI s.m.pl. Nume dat de romani oamenilor de rînd din Dacia (care purtau plete și capul descoperit). [Sg. comat. / < lat. comati < comatus – pletos].
13. [Șăineanu, ed. VI] comat a. 1. cu coamă; 2. una din cele două diviziuni ale Galiei antice: al meu tată a fost un Bren puternic în Galia comată AL.
14. [Scriban] *comát, -ă adj. (lat. comatus). Cu coamă. Galia comată, toată Galia (nordu și vestu) afară de Galia bracată (sudu).
15. [DOOM 3] comati (daci de rând) (lat.) (desp. -ti) s. m. pl.
16. [DOOM 2] comati (lat.) (-ti) s. m. pl.
17. [DOOM 3] comat (cu coamă) (rar) adj. m., pl. comați; f. comată, pl. comate (și în: stea comată)
18. [DOOM 2] comat (cu coamă) (rar) adj. m., pl. comați; f. comată, pl. comate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL