1. [DEX '09] COLONADĂ, colonade, s. f. Ansamblu de coloane dispuse într-unul sau mai multe șiruri, formând, în cadrul unui edificiu, un peron ori o galerie sau fiind constituit dintr-o unitate independentă cu rol decorativ. – Din fr. colonnade.
2. [MDA2] colonadă sf [At: NEGRUZZI, S. I, 329 / Pl: ~de / E: fr colonnade] Ansamblu de coloane dispuse intr-unui sau mai multe șiruri, care formează, în cadrul unui edificiu, un peron ori o galerie sau este constituit dintr-o unitate independentă cu rol decorativ.
3. [CADE] * COLONADĂ (pl. -de) sf. 💒 Șir de coloane care formează un fel de galerie în partea dinainte sau de jur împrejurul unei clădiri (🖼 1383): Și în templele mărețe, colonade ’n marmuri albe, Noaptea zeii se preumblă în veștmintele lor dalbe (EMIN.) [fr.].
4. [DLRLC] COLONADĂ, colonade, s. f. Șir de coloane așezate simetric în partea dinainte sau de jur împrejurul unei clădiri, unei piețe, unei grădini etc. Și în templele mărețe, colonade-n marmuri albe, Noaptea zeii se preumblă în vestmintele lor dalbe. EMINESCU, O. I 44. – Fig. Peste case, ca o mare de lumină, trece vîntul Spulberînd arhitectura colonadelor de fum. TOPÎRCEANU, M. 14. ♦ Loc împrejmuit de un șir de coloane. N-ai decît a te duce... la colonadă, unde lălîii cască gura la mărfurile expuse prin magazine. NEGRUZZI, S. I 329.
5. [DLRM] COLONADĂ, colonade, s. f. Sir de coloane care formează un ansamblu arhitectonic. ♦ Loc împrejmuit cu un șir de coloane. – Fr. colonnade.
6. [DN] COLONADĂ s.f. Șir de coloane care formează un ansamblu arhitectonic. [< fr. colonnade].
7. [MDN '00] COLONADĂ s. f. șir de coloane care formează un ansamblu arhitectonic. (<fr. colonnade)
8. [Șăineanu, ed. VI] colonadă f. șir de coloane dispuse cu simetrie: colonade’n marmuri albe EM.
9. [Scriban] *colonádă f., pl. e (fr. colonnade; it. colonnata). Șir simetric de coloane, portic: colonada Luvruluĭ.
10. [DOOM 3] colonadă s. f., g.-d. art. colonadei; pl. colonade
11. [DOOM 2] colonadă s. f., g.-d. art. colonadei; pl. colonade
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL