1. [DEX '09] COLNICEL, colnicele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui colnic. – Colnic + suf. -el.
2. [MDA2] colnicel sn [At: ALECSANDRI, P. P. 283 / Pl: ~ei / E: colnic + -el] 1-2 (Pop; șhp) Colnic.
3. [CADE] COLNICEL (pl. -ele) sn. 🌐 dim. COLNIC.
4. [DLRLC] COLNICEL, colnicele, s. n. (Popular) Diminutiv al lui colnic. Frunză verde de sulfină, Plînge mîndra și suspină, Că pe deal, pe colnicele. Și-a perdut, sărmana lele, Dragostele tinerele. ALECSANDRI, P. P. 283.
5. [DLRM] COLNICEL, colnicele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui colnic.
6. [DOOM 3] colnicel (pop.) s. n., pl. colnicele
7. [DOOM 2] colnicel (pop.) s. n., pl. colnicele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL