1. [DEX '09] COLIMARE s. f. Acțiunea de a colima și rezultatul ei. – V. colima.
2. [MDA2] colimare sf [At: DEX2 / Pl: ~ăări / E: colima] 1 Transformare a unui fascicul divergent sau convergent într-unul paralel. 2 Determinare a unei anumite direcții.
3. [DEX '09] COLIMA, colimez, vb. I. Intranz. (Fiz.) A transforma un fascicul de raze divergent sau convergent într-unul paralel. ♦ A determina, a viza o anumită direcție. – Din lat. collimare.
4. [MDA2] colima vi [At: DEX2 / Pzi: ~mez / E: lat collimare] 1 A transforma un fascicul divergent sau convergent într-unul paralel. 2 A determina o anumită direcție.
5. [DN] COLIMA vb. I. intr. 1. (Fiz.) A transforma un fascicul de raze divergente sau convergente într-unul paralel. 2. A viza, a determina o anumită direcție. [< colimație].
6. [MDN '00] COLIMA vb. intr. 1. (fiz.) a transforma un fascicul de raze divergente sau convergente într-unul paralel. 2. a viza, a orienta o lunetă într-o anumită direcție. (<colimație)
7. [DOOM 3] colimare s. f., g.-d. art. colimării
8. [DOOM 2] colimare s. f., g.-d. art. colimării
9. [DOOM 3] colima (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. colimez, 3 colimează; conj. prez. 1 sg. să colimez, 3 să colimeze
10. [DOOM 2] colima (a ~) vb., ind. prez. 3 colimează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL