1. [DEX '09] COLCĂIALĂ s. f. Faptul de a colcăi; zgomot făcut de cineva sau de ceva care colcăie. [Pr.: -că-ia-] – Colcăi + suf. -eală.
2. [MDA2] colcăială sf [At: PAS, Z. III, 64 / Pl: ~ieli / E: colcăi + -eală] 1 Clocot. 2 Mișună1.
3. [DLRLC] COLCĂIALĂ s. f. 1. Clocot, clocotire. 2. Mișcare într-o mulțime mare, forfoteală.
4. [DLRM] COLCĂIALĂ s. f. Faptul de a colcăi. 1. Clocot, clocotire. 2. Foială.
5. [DOOM 3] colcăială s. f., g.-d. art. colcăielii
6. [DOOM 2] colcăială s. f., g.-d. art. colcăielii
7. [MDO] colcăială
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL