1. [MDA2] cojancă sf [At: DA ms / V: ~jea~ / Pl: ~nce și ~jence / E: cojan + -că] 1-6 Nevastă sau fată de cojan (1-3).
2. [MDA2] cojan sm [At: LM / V: ~jean / Pl: ~i, ~jeni / E: nct] 1 Poreclă dată țăranilor din Muntenia de către ardeleni. 2 Nume depreciativ dat de locuitorii din zone muntoase și deluroase țăranilor de la șes. 3 Nume întrebuințate pentru a face distincția între mocanii de la plai și podgorenii de la vale.
3. [MDA2] cojeancă sf vz cojancă
4. [Scriban] coján, -că s., pl. janĭ, jance (vsl. kožanŭ). Iron. Cîmpean, locuitor de la cîmp. V. mocan, momîrlan, scorțos.
5. [DAR] cojancă, cojence, s.f. (reg.) nevasta cojanului (a țăranului muntean de la câmpie).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL