1. [DEX '09] COEXISTENT, -Ă, coexistenți, -te, adj. Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. – Din fr. coexistant.
2. [MDA2] coexistent, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. III, 102/7 / P: co-e~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr coexistant] 1-3 Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva.
3. [CADE] * COEXISTENT adj. Care există, ființează, trăește în același timp [fr.].
4. [DLRLC] COEXISTENT, -Ă, coexistenți, -te, adj. Care există în același timp sau împreună cu altceva.
5. [DLRM] COEXISTENT, -Ă, coexistenți, -te, adj. Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau altceva. – După fr. coexistent.
6. [DN] COEXISTENT, -Ă adj. Existent în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. [Cf. fr. coexistent].
7. [MDN '00] COEXISTENT, -Ă adj. care coexistă. (< fr. coexistant)
8. [Șăineanu, ed. VI] coexistent a. care coexistă.
9. [Scriban] *coexistént, -ă adj. Care există împreună cu alțiĭ.
10. [DOOM 3] coexistent [x pron. gz] adj. m., pl. coexistenți; f. coexistentă, pl. coexistente
11. [DOOM 2] coexistent [x pron. gz] adj. m., pl. coexistenți; f. coexistentă, pl. coexistente
12. [IVO-III] coexistent.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL