1. [MDA2] codoșcă sf [At: CREANGĂ, GL. / V: ~doaș~ / Pl: ~oaște / E: codoș2 + -că] (Prt) Proxenetă Cf pohoață, verigașă.
2. [DEX '98] CODOȘCĂ, codoște, s. f. (Peior.) Femeie care mijlocește practicarea prostituției. – Codoș + suf. -că.
3. [DLRLC] CODOȘCĂ, codoște, s. f. Codoașă. Codoșea de babă gemea sub talpa iadului și numai motanul ei cel din ceea lume îi plîngea de milă. CREANGĂ, P. 179.
4. [DLRM] CODOȘCĂ, codoște, s. f. Codoașă. – Din codoș + suf. -că.
5. [Șăineanu, ed. VI] codoșcă f. mijlocitoare neonestă: îi spunea codoșca câte și mai multe CR. [Fem. din codòș = turc. KODOŠ].
6. [Scriban] codóșcă f., pl. ște și șce (d. codoș; bg. kodoška). Est. Triv. Pezevenche, rufiană, aceĭa care ține casă de femeĭ perdute. Fig. Femeĭe bătrînă și vicleană. – În Munt. est codoașcă. V. malercă.
7. [MDA2] codoașcă sf vz codoșcă
8. [CADE] CODOȘ sm., CODOȘCĂ sf. Mijlocitor, mijlocitoare între femei și bărbați, în scop de desfrîu: îi spune codoșca cîte și mai multe ș’o face pe femeie să se alunece cu mintea (GRIG.) [tc. kodoš].
9. [IVO-III] codoș, -doșcă f.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL