1. [MDA2] cockpit sn [At: DN3 / V: ~cp~ / Pl: ~e, ~uri / E: eg cockpit] 1 (Mrn) Spațiu neacoperit pe punte, amenajat cu banchete pentru călători sau pentru echipaj. 2 Spațiu în care se află piloții unui avion sau ai unei mașini de curse.
2. [DN] COCKPIT s.n. (Mar.) Spațiu neacoperit pe punte, amenajat cu banchete pentru călători sau pentru echipaj. [Pl. -te, -turi, var. cocpit s.n. / < engl. cockpit].
3. [MDN '00] COCKPIT s. n. (mar.) 1. spațiu neacoperit pe punte, cu banchete pentru călători sau echipaj. 2. (pe vechile veliere) locuință pentru ofițerii inferiori. 3. loc rezervat pilotului unui avion. (< engl. cockpit)
4. [MDA2] cocpit sn vz cockpit
5. [DN] COCPIT s.n. v. cockpit.
6. [DOOM 3] cockpit (engl.) [ck pron. k] (desp. cock-pit) s. n., pl. cockpituri
7. [DOOM 2] cockpit (angl.) [ck pron. c] (cock-pit) s. n., pl. cockpituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL