1. [MDA2] cocoșire sf [At: LB / Pl: ~iri / E: cocoși] 1-2 (Înv) Împerechere a cocoșilor cu găinile sau, pex, a altor păsări Si: cocoșit1 (1-2). 3 (Fig) Îngâmfare. 4 (Fig) Supărare. 5 (Fig) Atitudine agresivă Si: cocoșit1 (5).
2. [MDA2] cocoșesc, ~ească a [At: MARIAN, Î. 2/9 / V: cuc~ / Pl: ~ești / E: cocoș + -esc] 5 De cocoș (1-2, 7, 11-12). 6-10 (Ca) al cocoșului (1-2, 7, 11-12).
3. [MDA2] cocoși [At: LB / V: cuc~ / Pzi: ~șesc / E: cocoș] 1 vt (Înv; d. cocoși; pex; d. masculii altor păsări) A se împerechea Si: a călca. 2 vr (Cu sens pasiv; d. găină, pex; d. păsări) A fi călcată de cocoș. 3 vr (Fig) A se îngâmfa. 4 vr (Pex) A se supăra. 5 vr (Pex) A deveni agresiv.
4. [Șăineanu, ed. VI] cocoșí v. a se umfla în pene, a se păuni. [V. cocoș].
5. [Scriban] 2) cocoșésc (mă) v. refl. Rar. Mă rățoĭesc.
6. [Argou] cocoși, cocoșesc v. r. a se grozăvi, a se fuduli.
7. [DAR] cocoși vb. IV (reg.) 1. (despre cocoși) a călca (găina). 2. (refl. fig.) a se îngâmfa, a se umfla în pene. 3. (refl. fig.) a se supăra, a se rățoi, a amenința cu bătaia pe cineva.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL