1. [Șăineanu, ed. VI] cochii-vechi pl. odinioară, licitațiune pentru darea în întreprindere a dărilor (sub Fanarioți): moșiile le au luat la mezat dela cochii-vechi GHICA. [Alternațiune din ung. KOTYAVETYE = serb. KOČE VEČE, cine dă mai mult? (strigătul telalilor la mezate].
2. [Scriban] cóchiĭ-véchĭ și cóchi-vechĭ m. pl. (ung. kótyavetye, mezat [ca bechĭ d. béty, deși kutya a dat cucĭu] d. macedoslavu kokĭe vekĭe, bg. ko šte vešte, sîrb. ko će veće, cine vrea maĭ mult [să dea]). Vechĭ. A vinde la cochi-vechĭ (ca’n Let. 2, 57), a vinde la mezat. – Și cocĭovóte, n. pl. (Trans. Vidra). V. harecĭ.
3. [MDA2] coțovete sf vz cochii-vechi
4. [CADE] ‡ COCHII-VECHI sm. pl. 1 Darea în întreprindere a anumitor dări prin licitațiune: au cumpărat acel fumărit de la cochii-vechi (N.-COST.) ¶ 2 Mezat, vindere prin licitație: i-au vîndut-o datornicii la ~ și l-au lăsat numai cu hainele de pe dînsul (FIL.) [ung. kótyavetye < srb.].
5. [Scriban] cocĭovóte, V. cochiĭ-vechĭ.
6. [DER] cochii-vechi s. m. pl. – Licitație. Mag. kotyavetye, din sb. koče veče „cine dă mai mult?” (Cihac, II, 492; DAR; Gáldi, Dict., 174). În Trans. și Mold. Fonetismul a fost alterat de o etimologie populară.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL