1. [DEX '98] TĂRTĂCUȚĂ, tărtăcuțe, s. f. 1. Plantă târâtoare sau agățătoare din familia cucurbitaceelor, cu flori albe, cu frunze lunguiețe, roșii și cu fructe comestibile (Coccinia indica). ♦ P. restr. Fructul acestei plante. 2. Fig. (Glumeț) Cap. ♦ Ființă mică, bondoacă. – Tătarcă + suf. -uță.
2. [DFL] COCCINIA Wight et Arn., COCCINIA, TĂRTĂCUȚĂ, fam. Cucurbitaceae. Gen originar din Asia tropicală, Africa, cca 22 specii, agățătoare sau întinse pe sol, de obicei cu rizom îngroșat. Frunze lobate sau colțuroase, pe partea inferioară uneori glanduloase, cîrcei simpli sau bifurcați. Flori mari, albe sau galbene, dioice, cele mascule cu stamine împreunate, cele femele, cu 3 stamine sterile, lunguiețe, stil prelungit, un stigmat trilobat, caliciu scurt, campanulat, corolă campanulată cu 5 lacinii și vîrf ascuțit. Fruct (bacă) cilindric sau lunguieț, cu multe semințe.
3. [DFL] Coccinia cordifolia (L.) Cogn. [syn. C. indica Wight et Arn; Cephalandra indica (Wight et Arn.) Naud]. Specie ce înflorește vara. Flori de obicei mari, albe, solitare, campanulate, dioice, în afară glabre, în interior pubescente, cele femele fără sepale, 3 stamine, stil alungit, corolă campanulată, cu 5 lobi. Fruct lunguieț, (5-6 cm lungime, 2,5-3 cm grosime), bacă de culoare roșie cu miez roșu, sămînță albă. Frunze mici, lobate, cordiforme, puțin lucioase, verucos- punctate, scurt-pețiolate, nepubescente sau, pe partea superioară, cu păr aspru, pe partea inferioară, spre bază, glanduloase. Plantă erbacee, anuală, tulpină subțire (cca 2 m înălțime), la bază lemnificată, glabră, agățătoare prin cîrcei sau întinsă la suprafața solului, rădăcini tuberculoase.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL