1. [MDA2] cocărit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cocări] 1 Coacere. 2 Cocăire (2).
2. [MDA2] cocărit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: cocări] 1 Copt. 2 Gătit la cuptor.
3. [MDA2] cocărit sn [At: PAMFILE, A. R. 189 / E: coace + -ărit] (Înv) Bir pe care țăranii îl plăteau proprietarului moșiei pentru porumbul luat înainte de culegerea recoltei.
4. [MDA2] cocări vt [At: DA ms / Pzi: ~resc / E: coace + -ări] (Reg) 1 A coace. 2 A găti.
5. [DAR] cocărit s.n. (înv.) impozit pe porumb, plătit de țărani boierului moșiei.
6. [DAR] cocări, cocăresc, vb. IV (reg.) a coace, a găti.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL