1. [DEX '09] COALIZARE, coalizări, s. f. Acțiunea de a se coaliza și rezultatul ei. [Pr.: co-a-] – V. coaliza.
2. [MDA2] coalizare sf [At: DA / P: co-a~ / Pl: ~zări / E: coaliza] 1 Unire în scopul unei acțiuni comune Si: (înv) coalizație. 2 (Înv) Conspirație.
3. [DLRLC] COALIZARE, coalizări, s. f. Acțiunea de a (se) coaliza și rezultatul ei. V. coaliție. – Pronunțat: co-a-.
4. [DLRM] COALIZARE, coalizări, s. f. Acțiunea de a se coaliza și rezultatul ei. [Pr.: co-a-]
5. [DN] COALIZARE s.f. Acțiunea de a (se) coaliza și rezultatul ei. [< coaliza].
6. [DEX '09] COALIZA, coalizez, vb. I. Refl. recipr. (Despre state, grupări politice, persoane etc.) A se uni, a se alia împotriva unui dușman comun sau în scopul unei acțiuni comune; a forma o coaliție. [Pr.: co-a-] – Din fr. coaliser.
7. [MDA2] coaliza vrr [At: BĂLCESCU, M. V. 438 / P: co-a~ / Pzi: ~zez / E: fr coaliser] (D. state, partide, persoane etc.) A se alia împotriva unui dușman comun sau în scopul unei acțiuni comune.
8. [CADE] * COALIZA (-izez) vb. tr. și refl. A (se) alia, a (se) întovărăși. a forma o coaliți- une [fr. coaliser].
9. [DEX '98] COALIZA, coalizez, vb. I. Refl. recipr. (Despre state, partide, clase sociale, persoane) A se uni, a se alia împotriva unui dușman comun sau în scopul unei acțiuni comune; a forma o coaliție. [Pr.: co-a-] – Din fr. coaliser.
10. [DLRLC] COALIZA, coalizez, vb. I. Refl. (Despre popoare, state, clase sociale, partide sau persoane) A se uni, a se alia împotriva unui dușman comun sau în vederea atingerii unor țeluri comune. [Dușmanii lui Mihai Viteazul] se încredințară că singuri nu pot face nimic împotrivă-i, ci numai coalizîndu-se toți împreună. BĂLCESCU, O. II 289. ◊ Tranz. Propunerea partidului nostru de a coaliza toate partidele și grupările democratice sau care atunci se pretindeau a fi democratice nu a putut fi realizată decît în cadrul Blocului Național Democrat. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 26. – Pronunțat: co-a-.
11. [DLRM] COALIZA, coalizez, vb. I. Refl. (Despre state, clase sociale, partide sau persoane) A se uni, a se alia împotriva unui dușman comun sau în vederea atingerii unor țeluri comune. [Pr.: co-a-] – Fr. coaliser.
12. [DN] COALIZA vb. I. tr., refl. A (se) uni, a (se) alia contra unui inamic comun sau în vederea unor țeluri comune. [< fr. coaliser].
13. [MDN '00] COALIZA vb. refl. (despre state, partide, clase sociale etc.) a face o coaliție. (< fr. coaliser)
14. [Șăineanu, ed. VI] coalizà v. a forma o coalițiune.
15. [Scriban] *coalizéz (mă) v. refl. (fr. se coaliser, d. lat. co-aléscere, a se uni). Mă aliez p. ofensivă.
16. [DOOM 3] coalizare (desp. co-a-) s. f., g.-d. art. coalizării; pl. coalizări
17. [DOOM 2] coalizare (co-a-) s. f., g.-d. art. coalizării; pl. coalizări
18. [DOOM 3] coaliza (a se ~) (desp. co-a-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă coalizez, 3 se coalizează; conj. prez. 1 sg. să mă coalizez, 3 să se coalizeze; imper. 2 sg. afirm. coalizează-te; ger. coalizându-mă
19. [DOOM 2] !coaliza (a se ~) (co-a-) vb. refl., ind. prez. 3 se coalizează
20. [IVO-III] coalizez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL