1. [DEX '09] COACUZAT, -Ă, coacuzați, -te, s. m. și f. Persoană acuzată împreună cu alta (sau cu altele) în același proces, considerată în raport cu aceasta (sau cu acestea). [Pr.: co-a-] – După fr. coaccusé.
2. [MDA2] coacuzat, ~ă smf, a [At: DA ms / P: co-a~ / Pl: ~ați, ~e / E: fr coaccuse] 1-2 (Om) acuzat că a săvârșit un delict împreună cu altcineva.
3. [CADE] * COACUZAT, -ATĂ adj. și sm. f. Acuzat(ă) împreună cu altul sau cu mai multe alte persoane [fr.].
4. [DLRLC] COACUZAT, -Ă, coacuzați, -te, s. m. și f. Persoană acuzată împreună cu altcineva în același proces. – Pronunțat: co-a-.
5. [DLRM] COACUZAT, -Ă, coacuzați, -te, s. m. și f. Persoană acuzată împreună cu altcineva în același proces. [Pr.: co-a-] – După fr. coaccusé.
6. [DN] COACUZAT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care este acuzat în același timp împreună cu alții. [Cf. fr. coaccusé].
7. [MDN '00] COACUZAT, -Ă adj., s. m. f. (cel) acuzat în același proces împreună cu alții. (< fr. coaccusé)
8. [Scriban] *coacuzát, -ă (oa 2 silabe) s. (co și acuzat). Acuzat împreună cu altu orĭ cu alțiĭ.
9. [DOOM 3] coacuzat (desp. co-a-) s. m., pl. coacuzați
10. [DOOM 2] coacuzat (co-a-) s. m., pl. coacuzați
11. [MDO] coacuzat (o-a)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL