1. [DEX '09] CLOROFILĂ s. f. Pigment care se găsește în părțile verzi ale plantelor și care joacă un rol fundamental în fotosinteză. – Din fr. chlorophylle.
2. [MDA2] clorofilă sf [At: ENC. TEHN. / V: (iuz) ~fil sm / E: fr chlorophylle] Pigment din părțile verzi ale plantelor, cu rol fundamental în fotosinteză.
3. [CADE] * CLOROFILĂ sf. 🌿 Materia colorantă în verde a frunzelor; sub acțiunea razelor solare, clorofila absoarbe din aer carbonul necesar plantei; plantele fără ~ trăesc în dauna altora (paraziți, saprofiți) [fr. chlorophylle].
4. [DLRLC] CLOROFILĂ, (rar) clorofile, s. f. Materie colorantă a părții verzi a plantelor, care condiționează asimilarea de către plante, sub acțiunea razelor solare, a carbonului necesar. În primăvara asta copacii-au îmbrăcat Pentru întîia dată cămăși de clorofilă. VINTILĂ, O. 28.
5. [DLRM] CLOROFILĂ s. f. Materie colorantă verde care se găsește în frunze și în celelalte părți verzi ale plantelor, condiționînd asimilarea, de către plante, a carbonului necesar. – Fr. chlorophylle.
6. [DN] CLOROFILĂ s.f. Pigment natural de culoare verde, care se găsește în celulele unor plante și care, sub acțiunea razelor solare, absoarbe din aer bioxidul de carbon necesar plantei. [< fr. chlorophylle, cf. gr. chloros – verde, phyllon – frunză].
7. [MDN '00] CLOROFILĂ s. f. pigment verde din plante fixat pe cloroplaste, în fotosinteză. (< fr. chlorophylle)
8. [Scriban] *clorofílă f., pl. e (vgr. hlorós, verde și phýllon, frunză). Bot. Materia verde din celulele plantelor, care spre toamnă se preface în xantofilă.
9. [MDA2] clorofil sm vz clorofilă
10. [DOOM 3] clorofilă s. f., g.-d. art. clorofilei
11. [DOOM 2] clorofilă s. f., g.-d. art. clorofilei
12. [DETS] CLORO- „de culoare verde, clor, clorură”. ◊ gr. khloros „verde, verzui” > fr. chloro-, engl. id., it. cloro-, germ. chloro- > rom. cloro-. □ ~cist (v. -cist), s. n., celulă care conține clorofilă; ~eritroleucemie (v. eritro-, v. leuc/o-, v. -emie), s. f., varietate de cloroleucoză[1], caracterizată prin trecerea în circulație a unui mare număr de eritroblaste; ~ficee (v. -ficee), s. f. pl., clasă de alge verzi unicelulare sau pluricelulare, de obicei acvatice, care conțin clorofilă; ~filă (v. -fil2), s. f., pigment natural care se găsește în părțile verzi ale plantelor și care deține un rol fundamental în fotosinteză; ~filoliză (v. filo-1, v. -liză), s. f., proces de distrugere a clorofilei sub influența unor agenți chimici; ~fite (v. -fit), s. f. pl., alge verzi, unicelulare și pluricelulare, filamentoase, autotrofe și acvatice, avînd în citoplasmă cromatofori cu clorofilă; ~fori (v. -for), s. m. pl., corpusculi impregnați cu clorofilă, prezenți în citoplasma celulei vegetale; ~metrie (v. -metrie1), s. f., determinarea cantității de clor activ dintr-o soluție decolorantă; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea cantității de clor, dizolvate într-un lichid; ~nemă (v. -nemă), s. f., tal filamentos pluricelular, cu funcție de asimilare; ~penie (v. -penie), s. f., lipsă a clorului din organism; ~pexie (v. -pexie), s. f., proces de fixare a clorurilor în țesuturile organice; ~plast (v. -plast), s. n., corpuscul de culoare verde din citoplasma plantelor, format din stromă și clorofilă, cu rol esențial în fotosinteză.
13. [DE] CLOROFÍLĂ (< fr. {i}; {s} cloro- + gr. phyllon „frunză”) s. f. Pigment din plantele verzi, cu structură apropiată de cea a hemului, dar avînd magneziu în locul fierului și un rest de alcool superior, fitolul. În stare naturală se găsește în cloropaste. Are rol principal în procesul de fotosinteză; se folosește în parfumerie ca dezodorizant și în medicină ca antianemic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL