1. [DEX '09] CLEARING s. n. Sistem de decontare (între state) prin intermediul băncilor, prin compensarea reciprocă a creanțelor și datoriilor, în scopul echilibrării schimburilor comerciale. [Pr.: cliring] – Din engl. clearing.
2. [MDA2] clearing sm [At: I. PANȚU, PR. 74 / V: cli~ / P: cliring / E: eg clearing] Sistem de decontare fără numerar (folosit între state) bazat pe compensarea globală, centralizată a tuturor creanțelor și angajamentelor.
3. [DLRLC] CLEARING s. n. v. cliring.
4. [DN] CLEARING s.n. v. cliring.
5. [DCR2] clearing s. n. (ec.; anglicism) Sistem de decontări fără numerar folosit mai ales între state ◊ „La București s-a propus înființarea casei de clearing central europeană.” Timișoara 43/95 p. 7 [(scris și) pron. cliring] (din engl., fr. clearing)
6. [DEX '09] CLIRING s. n. v. clearing.
7. [MDA2] cliring sn vz clearing
8. [DEX '98] CLIRING s. n. Sistem de plată (folosit mai ales în comerțul exterior) prin compensarea reciprocă a datoriilor și a creanțelor. [Scris și: clearing] – Din engl. clearing[-house], fr. clearing.
9. [DLRLC] CLIRING s. n. Sistem de plată (folosit mai ales în comerțul exterior) prin compensare, fără numerar. – Scris și: (după englezește) clearing.
10. [DLRM] CLIRING s. n. Sistem de plată (folosit mai ales în comerțul exterior) prin compensare, fără numerar. [Scris și : clearing] – Engl. clearing [house] (fr. clearing).
11. [DN] CLIRING s.n. Sistem de decontări fără numerar, folosit mai ales între state, care constă în compensarea cererilor și obligațiilor de plată reciproce. [Pl. -guri, scris și clearing. / < engl., fr. clearing].
12. [MDN '00] CLIRING s. n. sistem de plată (în comerțul exterior) prin compensarea reciprocă a creanțelor și obligațiilor. (< engl., fr. clearing)
13. [DOOM 3] clearing (engl.) [pron. kliring] (desp. clea-), art. clearingul [pron. kliringul]/cliring s. n., art. cliringul
14. [DOOM 2] !clearing (angl.) [pron. cliring] (clea-)/cliring s. n.
15. [DOOM 3] cliring v. clearing
16. [MDO] cliring
17. [DE] CLÍRING (< engl. clearing {i}) s. n. Sistem de decontare (între state) prin intermediul băncilor, prin compensarea reciprocă a creanțelor și datoriilor, în scopul echilibrării schimburilor comerciale între cele două state. ◊ Acord de c. = acord comercial semnat între două state care stabilește c. ca modalitate de plată; primul a. de c. a fost semnat în 1933 între Elveția și Ungaria.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL