1. [DEX '09] CLĂI, clăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A face clăi. – Din claie.
2. [MDA2] clăi vi [At: I. CR. IV, 100 / V: in~ / Pzi: ~esc / E: claie] (Reg) A face clăi.
3. [MDA2] clăire sf [At: DA / V: în~ / P: clă-i~ / Pl: ~ri / E: clăi] Facere de clăi Si: clăit.
4. [CADE] CLĂI (-ăesc) vb. tr. 🚜 A așeza în clăi, a face clăi.
5. [DLRLC] CLĂI, clăiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A face clăi. Noi trecem Și ne ducem... Să clăim. Să căpițim, C-am auzit Ș-am simțit Că-s oarzele coapte, Grînele-n lapte. TEODORESCU, P. P. 392.
6. [DLRM] CLĂI, clăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A face clăi. – Din claie.
7. [DOOM 3] clăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. clăiesc, 3 sg. clăiește, imperf. 1 clăiam; conj. prez. 1 sg. să clăiesc, 3 să clăiască
8. [DOOM 2] clăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. clăiesc, imperf. 3 sg. clăia; conj. prez. 3 să clăiască
9. [DE] SAINTE-CLAIRE DEVILLE [sẽtklé:r dəvil], Henri Étienne (1818-1881), chimist francez. Prof. la Besançon și Paris. Lucrări în domeniul chimiei organice, minerale și termochimiei. A studiat disociația gazelor la temperaturi înalte și a inventat procedee de fabricare a aluminiului (1854) și magneziului (1857).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL