1. [DEX '09] CIZELAT, -Ă, cizelați, -te, adj. 1. (Despre obiecte metalice) Prelucrat, finisat, ornamentat cu dalta, cu ciocanul etc. 2. Fig. (Despre opere literare, științifice) Care a fost îmbunătățit (din punct de vedere al stilului, al exprimării). 3. Fig. Care și-a însușit deprinderi civilizate, cultură etc. – V. cizela.
2. [MDA2] cizelat2, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 87 / Pl: ~ați, ~e / E: cizela] 1-2 (D. obiecte) Finisat2 (sau ornamentat2) (cu dalta). 3 (Fig; d. opere literare sau științifice) îmbunătățit2 (din punctul de vedere al stilului, al exprimării). 4 (Fig) Care și-a însușit deprinderi civilizate, cultură etc.
3. [MDA2] cizelat1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: cizela] 1-4 Cizelare (1-4).
4. [DLRLC] CIZELAT, -Ă, cizelați, -te, adj. (Despre obiecte) Prelucrat în mod minuțios, șlefuit. Cizelată și fină, această cupă [a florii de nufăr] are, în contrast pictural cu tava verde pe care stă așezată, o culoare galbenă... limpede și pură. BOGZA, C. O. 158. A pus un roș buchet de trandafiri Pe soclul alb de piatră cizelată. D. BOTEZ, F. S. 31.
5. [DLRM] CIZELAT, -Ă, cizelați, -te, adj. (Despre obiecte) 1. Prelucrat în mod minuțios cu dalta și cu ciocanul. 2. Șlefuit. – V. cizela.
6. [DN] CIZELAT, -Ă adj. (Despre obiecte) Lucrat minuțios, finisat (cu dalta). ♦ (Fig.) Lucrat cu îngrijire, migălit; înfrumusețat; rafinat. [< cizela].
7. [DEX '09] CIZELA, cizelez, vb. I. 1. Tranz. A prelucra, a finisa sau a ornamenta cu dalta, cu ciocanul etc. diferite obiecte (de metal) pentru a le da forma sau aspectul dorit. 2. Tranz. Fig. A aduce îmbunătățiri (de stil, de exprimare) unei lucrări (literare, științifice); a ciopli. 3. Tranz. și refl. Fig. A face să capete sau a căpăta deprinderi civilizate, cultură etc. – Din fr. ciseler.
8. [MDA2] cizela [At: BUL. COM. IST. I, 89 / Pzi: ~lez / E: fr ciseler] 1-2 vt A finisa (sau a ornamenta) (cu dalta) un obiect (de metal). 3 vt (Fig) A aduce îmbunătățiri (de stil, de exprimare) unei lucrări literare sau științifice. 4-5 vtr (Fig) A face să capete (sau a căpăta) deprinderi civilizate, cultură etc.
9. [CADE] * CIZELA (-lez) vb. tr. ⛏ 1 A lucra cu dalta, a ciopli a scobi ¶ 2 A sculpta pe metal [fr. ciseler].
10. [DLRLC] CIZELA, cizelez, vb. I. Tranz. A prelucra un obiect (mai ales de metal) în mod minuțios, pentru a-i da forma sau aspectul dorit; a șlefui. Străvechea mea argintărie, cu-atîta artă cizelată De rafinatul Benvenuto, sclipea pe masă înșirată. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 81. Pe canal, trei poduri strimte ca trei arcuri se întind; A lor margini, cizelate în șiraguri de inele, Poartă zmei cu ochi fantastici cari noaptea se aprind. ALECSANDRI, P. III 87. ◊ Fig. Versurile lui Vlahuță sînt cizelate frumos. GHEREA, ST. CR. I 247.
11. [DLRM] CIZELA, cizelez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra în mod minuțios cu dalta și cu ciocanul diferite obiecte (de metal), pentru a le da forma sau aspectul dorit. 2. A șlefui. – Fr. ciseler.
12. [DN] CIZELA vb. I. tr. A lucra, a ciopli, a scobi, a orna cu dalta. ♦ (Fig.) A șlefui; a împodobi, a înfrumuseța (o operă, o scriere etc.). [< fr. ciseler].
13. [MDN '00] CIZELA vb. tr. 1. a lucra, a ciopli, a orna cu dalta. 2. (fig.) a șlefui; a înfrumuseța (o operă, o scriere etc.). (< fr. ciseler)
14. [Șăineanu, ed. VI] cizelà v. 1. a lucra cu dalta, a scobi; 2. a săpa figuri în metale.
15. [Scriban] *cizeléz v. tr. (fr. ciseler, d. cisel, ciseau, daltă). Dăltuĭesc, sculptez, gravez, sap (metalele prețioase).
16. [DOOM 3] cizela (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. cizelez, 3 cizelează; conj. prez. 1 sg. să cizelez, 3 să cizeleze
17. [DOOM 2] cizela (a ~) vb., ind. prez. 3 cizelează
18. [MDO] cizela
19. [IVO-III] cizelez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL