1. [DEX '09] CIUPITOR, ciupitoare, s. n. Utilaj pentru luat probe de pământ din fundul sau din pereții unei găuri de sondă. – Ciupi + suf. -tor.
2. [MDA2] ciupitor, ~oare [At: DA / Pl: ~i, ~oare / E: ciupi + -(i)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care ciupește. 3 sn Utilaj pentru luat probe de teren din talpa și din pereții unei găuri de mină.
3. [DLRM] CIUPITOR, ciupitoare, s. n. Aparat pentru luat probe de teren din fundul unei găuri de sondă. – Din ciupi + suf. -(i)tor.
4. [DOOM 3] ciupitor s. n., pl. ciupitoare
5. [DOOM 2] ciupitor s. n., pl. ciupitoare
6. [Argou] ciupitor, ciupitori s. m. hoț mărunt.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL