1. [DEX '09] CIUCUȘOARĂ, ciucușoare, s. f. Nume dat mai multor plante erbacee cu tulpina și cu frunzele acoperite de peri, cu flori albe sau galbene (Alyssum). – Et. nec.
2. [CADE] CIUCUȘOARĂ (pl. -re) sf. 🌿 1 Plantă ierboasă, cu tulpina și frunzele sure acoperite cu perișori scurți, cu flori albe; crește prin locuri nisipoase și pietroase (Alyssum incanum) (🖼 1231) ¶ 2 pl. – ALBIȚĂ.
3. [DLRM] CIUCUȘOARĂ, ciucușoare, s. f. Plantă erbacee cu flori albe, cu tulpina și cu frunzele acoperite de peri (Alyssum incanum). – Din *cic (<lat. ciccum) + suf. -ușoară.
4. [DOOM 3] ciucușoară s. f., g.-d. art. ciucușoarei; pl. ciucușoare
5. [DOOM 2] ciucușoară s. f., g.-d. art. ciucușoarei; pl. ciucușoare
6. [DE] CIUCUȘOÁRĂ s. f. Nume dat plantelor erbacee și subarbuștilor din genul Alyssum, familia cruciferelor, răspîndite mai ales în regiunile mediteraneene, cu frunze simple, păroase, flori galbene și fructul siliculă.
7. [DFL] ALYSSUM L., CIUCUȘOARĂ, fam. Cruciferae. Gen originar din regiuni mediteraneene, Africa de N, Asia și Europa, cca 100 specii, erbacee pînă la semilemnoase, vivace sau anuale, sur-tomentoase, acoperite cu peri stelați. Tulpinile sînt de obicei ramificate, rareori formează covoare. Flori mici, hermafrodite (caliciu scurt cu 4 sepale asemănătoare, corolă cu 4 petale lung-ungulate, întregi sau puțin crestate la vîrf, galbene sau albe după înflorire, stamine – la bază cu glande nectarifere – 6, din care 2 mai scurte poartă un apendix în formă de solz sau dinte, stigmat simplu), așezate în raceme terminale. Fruct, siliculă scurtă de diferite forme, de cele mai multe ori rotundă. Frunze alterne, fără stipele, întregi, liniare sau puțin spatulate, nedentate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL