1. [DEX '09] CIRCUMSPECT, -Ă, circumspecți, -te, adj. Care vorbește și acționează cu prudență, cu rezervă; care trădează, exprimă prudență; precaut, prudent, rezervat. – Din lat. circumspectus, fr. circonspect.
2. [MDA2] circumspect, ~ă a [At: STAMATI, D. / V: (înv) cer~, ~cons~, ~ă / Pl: ~cți, ~e / E: ns cf lat circumspectus, fr circonspect] 1-2 Care vorbește (și acționează) cu prudență Si: precaut, prudent. 3-4 Care trădează sau exprimă prudență Si: precaut, prudent.
3. [CADE] * CIRCUMSPECT adj. Cu băgare de seamă, care ia bine seama, care bagă bine de seamă, prevăzător, prudent ¶ ¶ C. NECIRCUMSPECT [lat.].
4. [DEX '98] CIRCUMSPECT, -Ă, circumspecți, -te, adj. (Livr.) Care vorbește și acționează cu prudență, cu rezervă; care trădează, exprimă prudență; precaut, prudent, rezervat. – Din lat. circumspectus, fr. circonspect.
5. [DLRLC] CIRCUMSPECT, -Ă, circumspecți, -te, adj. Atent în vorbele și acțiunile sale; precaut, prudent, chibzuit. Cu asemenea oameni... se învățase să fie circumspect. C. PETRESCU, A. 305.
6. [DLRM] CIRCUMSPECT, -Ă, circumspecți, -te, adj. Care vorbește și acționează cu prudență; precaut, prudent. – Fr. circonspect (lat. lit. circumspectus).
7. [DN] CIRCUMSPECT, -Ă adj. Atent (în vorbe, în acțiuni); chibzuit, precaut, prudent. [< lat. circumspectus, cf. fr. circonspect].
8. [MDN '00] CIRCUMSPECT, -Ă adj. precaut, prudent, rezervat. (< fr. circonspect, lat. circumspectus)
9. [Șăineanu, ed. VI] circumspect a. care iea seamă la ce face, discret, prudent.
10. [Scriban] *circumspéct, -ă adj. (lat. circumspectus, d. circumspícere, a te uita împrejur. V. a-spect). Prudent, atent, precáut: persoană, purtare circumspectă.
11. [MDA2] cercumspect, ~ă a vz circumspect
12. [DOOM 3] circumspect adj. m., pl. circumspecți; f. circumspectă, pl. circumspecte
13. [DOOM 2] circumspect adj. m., pl. circumspecți; f. circumspectă, pl. circumspecte
14. [IVO-III] circumspect.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL