1. [MDA2] circumcidere sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: circumcide] Supunere la actul circumciziei.
2. [DEX '09] CIRCUMCIDE, circumcid, vb. III. Tranz. A face cuiva o circumcizie. – Din lat. circumcidere.
3. [MDA2] circumcide vt [At: DA ms / Pzi: circumcid / E: lat circumcidere] A supune circumciziei.
4. [CADE] * CIRCUMCIDE (-cid) vb. tr. A tăia împrejur (practică religioasă la Evrei și la Musulmani) [lat.].
5. [DN] CIRCUMCIDE vb. III. tr. A face operația de circumcizie. [P.i. circumcid. / < lat. circumcidere].
6. [MDN '00] CIRCUMCIDE vb. tr. a face o operație de circumcizie. (< lat. circumcidere)
7. [Șăineanu, ed. VI] circumcide v. a opera circumciziunea.
8. [Scriban] *circumcíd, -cís, a -cíde v. tr. (lat. circum-cidere. V. ucid, decid, inciziv). Taĭ împrejur.
9. [DOOM 3] circumcide (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. circumcid, 2 sg. circumcizi, 3 sg. circumcide; conj. prez. 1 sg. să circumcid, 3 sg. să circumcidă; ger. circumcizând; part. circumcis
10. [DOOM 2] circumcide (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. circumcid; ger. circumcizând; part. circumcis
11. [IVO-III] circumcid, -cis prt.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL