1. [DEX '09] CÂRCOTI, cârcotesc, vb. IV. Intranz. și refl. recipr. (Pop.) A se certa, a se sfădi mereu. ♦ Intranz. A-și arăta nemulțumirea; a cârti. – Din cârcotă.
2. [MDA2] cârcoti1 [At: REV. CRIT. III / Pzi: ~tesc / E: cârcotă] (Pop) 1 vir A se certa mereu Si: a cârcota (1). 2 vi A-și arăta nemulțumirea Si: a cârcota (2), a cârti. 3 vi A căuta subterfugii Si: a cârcota (3). 4 vi A tărăgăna. 5 vi A încurca. 6 vi (Ban; îf ~ta, d. viermii dintr-un cadavru) A viermui.
3. [MDA2] cârcoti2 vr [At: DA ms / Pzi: ~tesc / E: fo] (Reg) 1 A râde. 2 A chicoti.
4. [CADE] CÎRCOTI (-tesc) vb. intr. Mold. A cîrti, a-și arăta nemulțumirea [comp. blg. kărkotja se „a cîrîi. a chiorăi”].
5. [DLRLC] CÎRCOTI, circotesc, vb. IV. Intranz. A umbla cu cîrcota, a se certa, a se sfădi.
6. [DLRM] CÎRCOTI, cîrcotesc, vb. IV. Intranz. și refl. A se certa, a se sfădi. – Din cîrc.
7. [Scriban] cîrcotésc v. intr. (d. cîrcotă). Rar. Șicanez: nu asupri pe săracĭ, nu cîrcoti, nu omorî (ChN. I, 168).
8. [DOOM 3] cârcoti (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârcotesc, 3 sg. cârcotește, imperf. 1 cârcoteam; conj. prez. 1 sg. să cârcotesc, 3 să cârcotească
9. [DOOM 2] cârcoti (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârcotesc, imperf. 3 sg. cârcotea; conj. prez. 3 să cârcotească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL