1. [MDA2] ciorditor, ~oare smf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: ciordi + -(i)tor] (Arg) 1-2 (Persoană) care fură (lucruri mărunte).
2. [DOOM 3] +ciorditor (fam.) adj. m., s. m., pl. ciorditori; adj. f., s. f. sg. și pl. ciorditoare
3. [Argou] ciorditor, ciorditori s. m. (intl.) hoț de mărunțișuri.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL