1. [MDA2] ciorbalâc sn [At: PONTBRIANT, D. / V: ~lic / Pl: ~uri / E: tc çorbalyk] (Înv) 1 Polonic. 2 Castron pentru ciorbă.
2. [MDA2] ciorbalic sn vz ciorbalâc
3. [CADE] † CIORBALÎC (pl. -îcuri) sn. 1 ‡ Castron de pus ciorba, supieră ¶ 2 Mold. Polonic, lingură mare cu care se ia ciorba din oală (RV.-CRG.) [tc.].
4. [Șăineanu, ed. VI] ciorbalâc n. lingură mare de scos ciorbă. [Turc. ČORBALYK].
5. [Scriban] cĭorbalîc n., pl. e (turc. čorbalyk, de cĭorbă, de unde și sîrb. čorbalok, castron de cĭorbă). Munt. Rar. Mold. Polonic, linguroĭ, chepcea, cáuc, lingura cu care se scoate cĭorba din oală saŭ din castron. Zemurcă, zeamă lungă. – În nord -lic și -lîc, polonic.
6. [Scriban] linguróĭ n., pl. oaĭe. Lingură mare de scos cĭorba din oală orĭ din castron (în sud și cĭorbalîc, în nord și polonic).
7. [DAR] ciorbalâc, ciorbalâcuri, s.n. (înv.) lingură mare de scos ciorbă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL