1. [DEX '09] CIOCNET, ciocnete, s. n. Zgomot produs de lovirea a două obiecte tari. – Ciocni + suf. -et.
2. [MDA2] ciocnet sn [At: IORDAN, L. R. A. 248 / Pl: ~e / E: ciocni + -et] Zgomot produs de lovirea a două obiecte tari.
3. [CADE] * CIOCNET (pl. -te) sn. Ciocnitură: se aud... ~e de pahare și chiote de veselie (ALECS.) [ciocni].
4. [DLRLC] CIOCNET, ciocnete, s. n. Zgomotul produs de ciocnirea a două obiecte tari; ciocnitură. Cîntau lăutarii căutînd să acopere mitraliera cleștelui pe grătar, ciocnetul ulcelelor și vorba tot mai încălzită a oamenilor. PAS, Z. I 171.
5. [DLRM] CIOCNET, ciocnete, s. n. Zgomot produs de ciocnirea a două obiecte tari. – Din ciocni + suf. -et.
6. [DOOM 3] ciocnet s. n., pl. ciocnete
7. [DOOM 2] ciocnet s. n., pl. ciocnete
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL