1. [MDA2] cioablă sf [At: BUGNARIU, N., ap. DA / V: ~oaflă1 / P: cioa~ / Pl: ~le / E: mg csoboyó] (Reg) 1 Lemn uscat, gros și găunos. 2 Arbore cu tulpina mptă Vz cioatfă, ciolpan, ciompleu, ciot, ciung.
2. [MDA2] cioaflă1 sf vz cioablă
3. [DAR] cioablă, cioable, s.f. (reg.) lemn uscat și gros; arbore rupt pe jumătate, cioaftă, cioaflă, ciung, ciolpan, ciompleu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL