Definiție și ce înseamnă cinocefal

1. [DEX '09] CINOCEFAL, cinocefali, s. m. Specie de maimuță care trăiește în Africa și care se caracterizează prin botul prelung, ca al unui câine, și prin coada lungă. – Din fr. cynocéphale, lat. cynocephalus.

2. [MDA2] cinocefal sm [At: DA / V: chinachefal / Pl: ~i / E: fr cynocéphale, lat cynocephalus] Specie de maimuță care trăiește în Africa și care se caracterizează prin botul prelung, ca al unui câine, și prin coadă lungă.

3. [CADE] * CINOCEFAL sm. 🐒 Gen de maimuțe, cu botul lungăreț, care trăesc în Africa (🖼 1169) [fr.].

4. [DLRLC] CINOCEFAL, cinocefali, s. m. Maimuță aparținînd unei specii care trăiește în Africa și care se caracterizează prin botul ascuțit, ca al unui cîine.

5. [DLRM] CINOCEFAL, cinocefali, s. m. Specie de maimuță care trăiește în Africa și care se caracterizează prin botul prelung, ca al unui cîine. – Fr. cynocéphale (lat. lit. cynocephalus).

6. [DN] CINOCEFAL s.m. Maimuță africană cu botul ascuțit ca al unui cîine. [< fr. cynocéphale, cf. gr. kynokephalos < kyon – cîine, kephale – cap].

7. [MDN '00] CINOCEFAL s. m. maimuță africană cu cap alungit, ca al unui câine. (< fr. cynocéphale, lat. cynocephalus)

8. [Scriban] *cinocéfal și -ál, -ă adj. (vgr. kynoképhalos, d. kýon, kynós, cîne, și kephalé, cap. V. acefal). Cu cap ca de cîne. S. m. Zool. Un fel de maĭmuță cu cap ca de cîne. V. căpcăun și babuin.

9. [DOOM 3] cinocefal s. m., pl. cinocefali

10. [DOOM 2] cinocefal s. m., pl. cinocefali

11. [DETS] CINO- (CHINO-2) „cîine, canin”. ◊ gr. kyon, kynos „cîine” > fr. cyno-, engl. id., it. cino- > rom. cino- și chino-. □ ~cefal (v. -cefal), s. m., specie de maimuță africană, cu capul și botul de formă alungită și cu coada lungă; ~drom (chinodrom) (v. -drom), s. n., pistă special amenajată pentru cursele de cîini; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. și f., (persoană) care iubește cîinii; ~filie (v. -filie1), s. f., atașament exagerat pentru cîini; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care suferă de cinofobie; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de cîini; ~id (v. -id), adj., cu aspect de cîine; ~logie (v. -logie1), s. f., chinologie*, canicultură*; ~pedie (v. -pedie), s. f., creștere a cîinilor de vînătoare.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro