[Scriban] cimbér n., pl. e (turc. čember, tulpan, basma, d. pers. čember, lucru învălătucit; bg. čumber, sîrb. čember, ngr. tzembéri, ĭașmac). Munt. Tulpan dirmea. – Și cimbel, cimbir și cĭumber. În Trans. címbir, gimbir și gĭumbir, tulpanu de borangic al mireselor și al femeilor măritate, peste care, cînd ĭese în lume, pun „cîrpa” (barișu). V. fachĭol.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL