1. [CADE] CELEBIU, CILIBIU I. adj. Distins, elegant, nobil: sînt supțiri, pentru aceea le zic gentilomi, cum zic Grecii, celebii (LET.); Cu fes negru, narangiu, C’așa-i lucru cilibiu (MAR.). II. CELEBI, CILIBI sm. Domn (titlu dat de Turci Grecilor din clasa mai bună): Cilibi Andronache (FIL.) [tc. čelebi].
2. [DE] CILIBI MOISE (pe numele adevărat Froim Moise) (1812-1870, n. Focșani), negustor evreu. Figură pitorească a negoțului ambulant din Țara Românească. Creator spontan de glume moralizatoare, zicale și vorbe de duh sau venite dintr-o străveche tradiție talmudică („Viața lui Cilibi Moise”, „Viața și proverbele lui Cilibi Moise”).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL