1. [DEX '09] CICOARE2, cicori, s. f. Insectă galbenă-castanie, cu spinarea neagră, cu aripile străvezii și lungi, cu capul lat și cu ochii mari (Cicada orni). – Lat. *cicala (= cicada).
2. [DEX '09] CICOARE1, cicori, s. f. 1. Plantă erbacee cu flori albastre, trandafirii sau albe, cultivată pentru rădăcinile sale (Cichorium intybus). ◊ Cicoare de grădină = andivă. 2. Surogat de cafea preparat din rădăcina plantei descrise mai sus. – Lat. *cichoria (= cichorium).
3. [MDA2] cicoare2 sf [At: MARIAN, INS. 456 / V: ~ră / Pl: ~ori / E: ml *cicala] (Ent; reg) Insecta (Cicada orni) galbenă-castanie, cu spinarea neagră, cu aripile străvezii și lungi, cu capul lat și cu ochii mari, care scoate un țârâit asemănător cu al greierelui.
4. [MDA2] cicoare1 sf [At: DOSOFTEI, V. S. 310 2/22 / V: ~ră, ~corie, țicorie / Pl: ~ori / E: ml *cichoria] 1 (Bot) Planta erbacee Cichorium intybus, cu flori albastre, trandafirii sau albe, din a cărei rădăcină se fabrică surogat de cafea. 2 Surogat de cafea din rădăcina cicorii (1). 3 (Bot; reg; îc) ~-de-iarnă Odolean (Valeriana officinalis). 4 (Bot; reg; îc) ~-de-grădină Andivă (Cicorium endivia).
5. [CADE] CICOARE2 sf. 🌿 1 Plantă ierboasă, cu flori albastre, din rădăcinile căreia, prăjite și măcinate, se prepară un surogat care se amestecă cu cafeaua (Cickorium intybus) (🖼 1149): pajiști în care învinge albastrul dulce al cicorii (IRG.) ¶ 2 CICOARE-DE-GRĂDINĂ = ANDIVIE [lat. *cĭchoria< cichorium].
6. [CADE] CICOARE1 CICOARĂ (pl. -ori) sf. 🐙 Insectă de coloare galbenă-castanie, cu spinarea neagră, cu capul lat, botul lung și ochii mari; cîntecul ei aduce întru cîtva cu țîrîitul greierului, dar mai sgomotos și mai prelungit decît al acestuia; numită și „greiere-de-toamnă” (Cicada orni) (🖼 1148) [lat. vulg. cicala < cicada].
7. [DLRLC] CICOARE, cicori, s. f. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori albastre (mai rar trandafirii sau albe), din rădăcina căreia se prepară un surogat de cafea Cichorium Intybus). Pe marginile drumului se înălțau flori de cicoare, întristate, închise de căldură.. SANDU-ALDEA, U. P. 57. Frunză verde de cicoare, Cînd văzui vara cu soare, Cătat-am pădurea deasă, Ca să țin cu dînsa casă. ALECSANDRI, P. P. 255. ◊ (Adesea folosit ca termen de comparație pentru culoarea albastră) Lelițele mele de la Păstrăveni, bălăi și cu ochii ca cicoarea, sămănau mamei. SADOVEANU, N. F. 6. Ochii unui înger scump Au’albăstriii de cicoare. COȘBUC, P. I 49. ◊ Fig. ochii sclavei zării cicori albastre. MACEDONSKI, O. I 139. 2. Surogat de cafea preparat din rădăcina plantei descrise mai sus.
8. [DLRM] CICOARE2, cicori, s. f. Insectă galben-castanie, cu spinarea neagră, cu aripile străvezie și lungi, cu capul lat și cu ochii mari (Cicada orni). – Lat. *cicala (= cicada).
9. [DLRM] CICOARE1, cicori, s. f. 1. Plantă erbacee cu flori albastre, trandafirii sau albe (Cichorium intybus). 2. Surogat de cafea preparat din rădăcina plantei descrise mai sus. – Lat. *cichoria (= cichorium).
10. [Șăineanu, ed. VI] cicoare f. plantă ale cării frunze crețe se mănâncă ca salată, iar din rădăcina-i, prăjită și pisată, se fabrică surogatul de cafea (Cichorium inthybus). [Lat CICHOREA].
11. [Scriban] cicoáre f., pl. orĭ (lat. cichoréa, cichoria, cl. cichoréum și cichórium, d. vgr. kihórion, kihóreia; it. cicórèa, cicória, de unde fr. chicorée). O plantă din familia compuselor (cichórium endivia, cicoare de grădină și cichórium intubus, cicoare ordinară). Frunzele ei se mănîncă ca salată. Din rădăcina eĭ se face surogatu de cafea, și de aceĭa „cicoare” se zice și îld. surogat de cafea. La Ch N. I, 81 ș. a. cicoară.
12. [MDA2] cicoară1 sf vz cicoare1
13. [MDA2] cicoară2 sf vz cicoare2
14. [MDA2] cicorie sf vz cicoare1
15. [MDA2] ciucoară sf vz cicoare1
16. [MDA2] ciucoare sf vz cicoare1
17. [CADE] CAFEA (pl. -fele) sf. 1 A Bobul, fructul cafeului ¶ 2 🍸 Băutura preparată din acest bob prăjit și măcinat sau rîșnit: ~ turcească; ~ nemțească; ~ cu lapte; cînd verși ~ua, ai să iei bani GOR. ¶ 3 ~ de cicoare 👉 CICOARE ¶ 4 ARBORE-DE-~ = CAFEU ¶ 5 🌿 pl. = CAFELUȚĂ 2 [tc. kave].
18. [CADE] CIUCOARE CICOARE: fierb ~ ce se dă la cafea (VOR.).
19. [DOOM 3] cicoare s. f., g.-d. art. cicorii; pl. cicori
20. [DOOM 2] cicoare s. f., g.-d. art. cicorii; pl. cicori
21. [MDO] cicoare
22. [IVO-III] cicoare, -cori.
23. [DER] cicoare (cicori), s. f. – Insectă, greiere. – Megl. țicoari. Lat. *cĭcāla, forma vulg. în loc de cĭcāda (Pușcariu, RF, I, 270; DAR); cf. alb. kjingalë, it. cicala, prov. cigala, sp. cigarra. Rezultatul normal (*cicară) pare să fi suferit influența cuvîntului anterior. Cf. și cicăli.
24. [DER] cicoare (cicori), s. f. – Plantă erbacee cu flori albastre (Cichorium Intybus). Lat. *cĭchōria, pl. de la cĭchōrium (< gr. ϰιχώριον), cf. alb. koré (Pușcariu 360; Meyer 201; Candrea-Dens., 336; Philippide, II, 636; Diculescu, Elemente, 483).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL