1. [MDA2] căcărează sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 105 / V: ~ez sm / Pl: ~eze / E: căca + -ărează] 1 Excrement în formă de globuri mici al unor animale: oaie, iepure, șoarece etc. Si: (reg) căcărei, (pfm) căcăreață, căcărei. 2 Instrument de lemn având forma cifrei 5, bătut în podul carului pentru susținerea loitrelor Si: căcăreață.
2. [CADE] CĂCĂREAZĂ (pl. -eze) sf. Excrementele oilor, caprelor, iepurilor; șoarecilor, etc. [comp. alb. kakεrδi]
3. [Scriban] căcăreáză f., pl. eze (d. cac cu suf. ărează). Vest. Baligă de oaĭe, de capră, de ĭepure, de șoarice ș. a. – În est cîcăreață, pl. ețe.
4. [Scriban] cîcát, cîcăreáță, V. căc-.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL