1. [MDA2] chițimie sf [At: DA ms / V: ~țum~ / Pl: ~ii / E: nct] (Mun) Casă foarte mică.
2. [CADE] ❍ CHIȚIMIE sf. Olten. 1 Bordeiu, cocioabă făcută în pămînt ¶ 2 pr. anal. Odăiță mică de tot.
3. [MDA2] chițumie sf vz chițimie
4. [Scriban] chițibíe și chițimíe, V. chițumie.
5. [Scriban] chițumíe, chițimíe (vest) și chițibíe (Munt. est) f. (rudă cu chițibuș). Cocĭoabă, casă mică. V. vizuină.
6. [DER] chițimie (chițimii), s. f. – Colibă. – var. (rar) chițumie. Origine necunoscută. După DAR și Scriban, în legătură cu chițibuș. Mai curînd der. de la chimiță, s. f. (cușcă), cuvînt aproape necunoscut (este menționat numai de Damé); chițimie, care ar fi rezultatul unei metateze, se folosește în Munt.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL