1. [DEX '09] CHIȚCAN, chițcani, s. m. 1. Animal insectivor asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). 2. Nume dat mai multor specii de șoareci de diverse mărimi. – Chițcăi + suf. -an.
2. [MDA2] chițcan sm [At: ALEXANDRESCU, M. 208 / V: (reg) chiscan, ghiscan / Pl: ~i / E: mg cickány] (Pop) 1 Șoarece de casă. 2 Șobolan. 3 Șoarece de pământ. 4 Șoarece de hambar. 5 Șoarece morăresc. 6 Șoarece de câmp. 7 (Îs) ~ călător Șobolan. 8 Animalul insectivor Sorex araneus asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc., în galerii superficiale.
3. [CADE] CHIȚCAN sm. 🐒 Șoarece mare cu coada lungă, șobolan (Mus rattus) (🖼 1137): îl îndemnă... a vîna șoareci și ~i într’un ambar întunecos (ODOB.) [chițcăi].
4. [DLRLC] CHIȚCAN, chițcani, s. m. (Popular) Șobolan. Ciuful de «pinch» (= o specie de cîini)... sucește gîtul chițcanilor. ODOBESCU, S. III 149.
5. [DLRM] CHIȚCAN, chițcani, s. m. Animal insectivor brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile îngropate în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). – Din chițcăi + suf. -an.
6. [Șăineanu, ed. VI] chițcan m. șoarece mare cu coada lungă (Mus rattus). [Derivat din chițcăi (cf. chițoran)].
7. [Scriban] chițcán m. (ung. cickány, a. î.). Est. Guzgan. – Și chiscan.
8. [MDA2] chiscan sm vz chițcan
9. [MDA2] ghiscan sm vz chițcan
10. [MDA2] țițcan2[1] sm vz chițcan
11. [CADE] CHIȚORAN sm. 🐒 Șoarece mare cu botul ascuțit (Sorex vulgaris) (🖼 1138) [cf. CHȚCAN].
12. [Scriban] chiscán, V. chițcan.
13. [DOOM 3] chițcan s. m., pl. chițcani
14. [DOOM 2] chițcan s. m., pl. chițcani
15. [DRAM 2021] chițcan, chițcani, s.m. Animal insectivor asemănător cu șoarecele. ■ Chițcanul alpin (Sorex alpinus), specie semnalată în Maram., în zona stâncăriilor (Lengyel, 2007: 27). – Din chițcăi + suf. -an (Șăineanu, DEX); din magh. cickány (Scriban, MDA).
16. [DRAM 2015] chițcan, chițcani, s.m. – (zool.) Animal insectivor asemănător cu șoarecele. Chițcanul alpin (Sorex alpinus), specie semnalată în Maramureș, în zona stâncăriilor (Lengyel, 2007: 27). – Din chițcăi (formă onomatopeică) + suf. -an (Șăineanu, DEX); din magh. cickány (Scriban, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL