Definiție și ce înseamnă chitanță

1. [DEX '09] CHITANȚĂ, chitanțe, s. f. Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. – Din fr. quittance.

2. [MDA2] chitanță sf [At: COD. ȚIV. A. 4/16 / V: cfit~, cfitanție, ~ție, cit~, cvietanție, cvit~ (S și: cuitanță, cvitanție, cuitanție), fit~ sf / Pl: ~țe / E: lat quietantia, it quitanza, fr quittance] 1 Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. 2 (Înv; îe) A vorbi fără ~ A vorbi drept.

3. [CADE] * CHITANȚĂ (pl. -țe) sf. ⚚ Adeverință, dovadă scrisă de primirea unor bani [fr. quittance].

4. [DLRLC] CHITANȚĂ, chitanțe, s. f. Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. V. adeverință. La predarea cotelor de grîu, gospodăria colectivă a primit chitanța nr. 1.

5. [DLRM] CHITANȚĂ, chitanțe, s. f. Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. – Fr. quittance.

6. [DN] CHITANȚĂ s.f. Înscris prin care se atestă primirea unei sume de bani, a unor bunuri etc. [< fr. quittance].

7. [MDN '00] CHITANȚĂ s. f. înscris prin care se atestă primirea unor sume de bani. (< fr. quittance)

8. [Șăineanu, ed. VI] chitanță f. înscris, prin care cineva se obligă la plata unei datorii.

9. [Scriban] *chitánță f., pl. e (fr. quittance, d. quitte, achitat. V. chit 3). Adeverință, recepisă, hîrtie pin care declarĭ că aĭ primit ceva de la alt-cineva. – Odinioară și cvit-, cfit-, ĭar azĭ pop. fit- (rus. kvitánciĭa).

10. [MDA2] cfitanță sf vz chitanță

11. [MDA2] chitanție sf vz chitanță

12. [MDA2] citanță sf vz chitanță

13. [MDA2] cuitanță sf vz chitanță

14. [MDA2] cvietanție sf vz chitanță

15. [MDA2] cvitanță sf vz chitanță

16. [MDA2] fitanță sf vz chitanță

17. [CADE] *FITANȚĂ (pl. -țe) sf. pop. = CHITANȚĂ.

18. [Șăineanu, ed. VI] fitanție f. chitanță (CAR.). [V. cvitanță].

19. [Scriban] fitánță, V. chitanță.

20. [DOOM 3] chitanță s. f., g.-d. art. chitanței; pl. chitanțe

21. [DOOM 2] chitanță s. f., g.-d. art. chitanței; pl. chitanțe

22. [IVO-III] chitanță, -țe.

23. [DER] chitanță (chitanțe), s. f. – Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani. It. quitanza (sec. XIX), cf. fr. quittance, rus. kvitancija. – Der. chitanțier, s. n.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro