1. [DEX '09] CHIRALEISA interj., s. f. (Pop.) 1. Interj. Formulă liturgică grecească cu sensul „Doamne miluiește” (rostită de cei care însoțesc pe preot când umblă cu botezul). 2. S. f. Litanie liturgică ortodoxă; ectenie. 3. S. f. (Reg.) Duh necurat.[Pr.: -le-i-] – Din ngr. kírie eléison.
2. [MDA2] chiraleisa [At: CANTEMIR, HR. / V: ~rel~, ~lexa, ~arexa, ~aresa, ciuraleșa, ~ales / E: ngr ϰύριε έλέησον] 1 i (Mol) Formulă liturgică grecească (pentru „Doamne miluiește”) rostită de băieții (sau chiar și oamenii bătrâni) care însoțesc preotul când umblă cu botezul. 2 sf (Mar; îe) A umbla cu ~ A merge cu procesiunea, strigând chiraleisa pentru îndepărtarea vreunei nenorociri abătute asupra satului. 3 sf Litanie liturgică ortodoxă. 4 sf (Mit; pop) Duh necurat. 5 sf (Pop) Ființă fantastică.
3. [CADE] CHIRALEISA sf. 1 ⛪ Doamne miluește! strigătul mulțimii și mai ales al copiilor, în ziua de Bobotează, cînd preotul pornește cu crucea prin sat: o mulțime de băieți, ba, pe unele locuri, chiar și oameni bătrîni...strigă ~...de clocotește satul (MAR.); cînd face preotul aghiasma și se strigă ~ toate dihăniile fug (VOR.) ¶ 2 🔱 Ființă mitică, un fel de duh necurat: toate stihiile năpădesc pe mine... pînă și ~ (ALECS.) [ngr. Κύριε ελέησον].
4. [DEX '98] CHIRALEISA interj., s. f. 1. Interj. Formulă liturgică grecească (rostită de cei care însoțesc pe preot când umblă cu botezul). 2. S. f. Litanie liturgică ortodoxă. 3. S. f. (Reg.) Duh necurat. – Din ngr. kírie eléison.
5. [DLRM] CHIRALEISA interj. Formulă liturgică grecească, rostită de cei care însoțesc pe preot cînd umblă cu botezul. – Ngr. kyrie eleison.
6. [Șăineanu, ed. VI] chiraleisa f. 1. Doamne-miluește, strigătul copiilor cari însoțesc crucea împodobită de Bobotează: la Bobotează strigam chiraleisa de clocotia satul CR.; 2. un fel de duh rău: până și turca, până și chiraleisa AL. [Gr. mod. KYRIE ELEYSON! Doamne miluește! pentru sensul 2, cf. iazmă].
7. [Scriban] chiraléĭsa f. (ngr. kýrie, eléison, Doamne, miluĭește). Est. Vorba saŭ cîntecu de Doamne, miluĭește. Un fel de duh necurat orĭ chear dracu, „la apropierea căruĭa strigĭ Doamne, miluĭește!”
8. [MDA2] chirales i vz chiraleisa
9. [MDA2] chiralexa sf vz chiraleisa
10. [MDA2] chiraresa sf vz chiraleisa
11. [MDA2] chirarexa sf vz chiraleisa
12. [MDA2] chireleisa i, sf vz chiraleisa
13. [DLRLC] CHIRALElSA interj. Formulă liturgică grecească, rostită de cei care însoțesc pe preot cînd umblă cu botezul. La bobotează strigam chiraleisa, de clocotea satul. CREANGĂ, A. 10.
14. [DOOM 3] chiraleisa2 (pop.) (desp. -lei-) s. f., g.-d. art. chiraleisei
15. [DOOM 3] chiraleisa1 (pop.) (desp. -lei-) interj.
16. [DOOM 2] chiraleisa2 (pop.) (-lei-) s. f., g.-d. art. chiraleisei
17. [DOOM 2] chiraleisa1 (pop.) (-lei-) interj.
18. [DER] chiraleisa s. f. art. – 1. Kyrie eleison, formula liturgică a cultului ortodox păstrată în obiceiuri folclorice legate de sărbătoarea de Bobotează. – 2. Spirit rău, duh necurat. – 3. (Interj.) Iisuse! Ngr. ϰύριε ὲλέησον. Deformație populară care s-a păstrat și în anumite regiuni din Franța. Hautes Vosges kyriolé „cîntec și obicei popular de Rusalii”, și din Italia (berg. krioles); cf. și sl. kerlesĭ, ceh. krleš, v. pol. kierlesz, rus. kurolesa (Miklosich, Fremdw., 98; Șeineanu, Semasiol., 117; Berneker 502; T. Papahagi, Din folklorul romanic, 7; DAR; Vasmer 551). Din același cuvînt provine gr. provine fr. kyrielle, de unde chirielă, s. f. (înșiruire, șirag). Der. ciurlezi, s. m. pl. (Munt., obicei popular de Bobotează); ciurleza, vb. (a vizita casele în ziua de 6 ianuarie); ciurlezeală, s. f. (obicei popular legat de această sărbătoare; obiceiul este mai mult sau mai puțin general, cf. iordăni, însă acest nume se folosește numai în regiunea Dîmbovița).
19. [DRAM 2021] chiraleisa, (chiralesa, chiralexa, tiralexa), interj. 1. Formulă liturgică rostită de copiii care însoțesc preotul în alaiul de Bobotează. 2. Obicei din ciclul sărbătorilor de iarnă. ■ A umbla cu chiralesa = a colinda de Bobotează: „Între Anul Nou și Bobotează, preotul umblă cu crucea. (…) Cu două-trei case înaintea preotului vin copiii cu Tiralexa: Tiralexa, Doamne, / Grâu de primăvară / Și-n pod și-n cămară / Și pe prispă-afară. / Noi strigăm pă sub butuci / Să ne dați vreo două nuci; / Noi strigăm pă sub podele / Să ne dați vreo două mere. După ce primesc darurile, copiii mulțumesc urând: Câți cărbuni în vatră / Atâția pețitori la fată; / Câte pene pe cocoș / Atâția copii frumoși” (Memoria, 2001: 21-23). ■ Obiceiul se desfășoară pe o arie zonală limitată, cuprinzând satele din Maram. și Țara Crișului, cu o prezență semnificativă în nordul Moldovei și mai slabă în celelalte puncte din Trans. – Din gr. Kyrie eleison „Domnul fie lăudat” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA), formulă liturgică a cultului ortodox, pe care poporul a auzit-o pe vremea când se oficia în limba greacă.
20. [DRAM 2015] chiraleisa, (chiralesa, chiralexa, tiralexa), interj. – 1. Obicei din ciclul sărbătorilor de iarnă. Formulă liturgică rostită de copiii care însoțesc preotul la Bobotează. 2. A umbla cu chiralesa = a colinda de Bobotează: „Între Anul Nou și Bobotează, preotul umblă cu crucea. (…) Cu două trei case înaintea preotului vin copiii cu Tiralexa / Chiralesa: Tiralexa, Doamne, / Grâu de primăvară / Și-n pod și-n cămară / Și pe prispă-afară. / Noi strigăm pă sub butuci / Să ne dați vreo două nuci; / Noi strigăm pă sub podele / Să ne dați vreo două mere. După ce primesc darurile, copiii mulțumesc urând: Câți cărbuni în vatră / Atâția pețitori la fată; / Câte pene pe cocoș / Atâția copii frumoși” (Memoria, 2001: 21-23). Obiceiul se desfășoară pe o arie zonală limitată, cuprinzând satele din Maramureș și Țara Crișului, cu o prezență notabilă în nordul Moldovei și difuză în celelalte puncte din Transilvania. Textele consacră o funcție agrară manifestă (Acta Musei, 2004: 121). – Din gr. Kyrie eleison „Domnul fie lăudat” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA), formulă liturgică a cultului ortodox, pe care poporul a auzit-o pe vremea când se oficia în limba greacă.
21. [DRAM 2021] chiralexa, s.f. v. chiralesa.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL