1. [Scriban] chipineág, V. chepeneag.
2. [MDA2] chepeneag sn vz căpeneag
3. [CADE] CHEPENEAG, ❍ CĂPENEAG (pl. -ege) sn. 1 ‡ Haină boierească de paradă, strînsă pe trup: Mihnea a îmbrăcat chepeneag de catifea roșie (ODOB.) ¶ 2 Manta de ploaie; (P): după ploaie, ~, se zice cînd ni se aduce ceva prea tîrziu, cînd nu mai e nevoie, ori cînd se iau măsuri de pază după ce s’a întîmplat o nenorocire, sau după ce a trecut primejdia [ung. köpenyeg].
4. [Scriban] chepeneág n., pl. ege (ung. köpenyeg, turc. kepenék, de unde și bg. kepenĭeg și rut. [d. rom.] kepenĕag. V. cabană 1, caftan, capot). Véchĭ. O haĭnă de paradă strînsă pe corp. Azĭ. Trans. Munt. Manta de ploaĭe (cu glugă). După ploaĭe chepeneag, se zice cînd viĭ cu un lucru după ce nu maĭ este nevoĭe de el. – Și chipineag. În Trans. și căpeneag (d. ung.). V. ipingea, căcĭulă, felon, pelerină.
5. [DRAM 2021] chepeneag, s.n. v. căpeneag („manta, pelerină”).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL