1. [DEX '09] CHINGULIȚĂ, chingulițe, s. f. Diminutiv al lui chingă; chinguță. – Chingă + suf. -uliță.
2. [MDA2] chinguliță sf [At: ALECSANDRI, P. I, 73 / Pl: ~țe / E: chingă + -uliță] 1-2 (Șhp) Chingă (1) (mică) Si: (reg) chingușoară (1-2), chinguță (1-2).
3. [CADE] CHINGULIȚĂ (pl. -ițe) sf. dim. CHINGĂ: Aninau cu veselie Unu-o salbă ’n ~, Altul flori la pălărie (ALECS.).
4. [DLRLC] CHINGULIȚĂ, chingulițe, s. f. Diminutiv al lui chingă. 1. v. chingă (2). Doi voinici... Aninau cu veselie Unu-o salbă-n chinguliță, Altul flori la pălărie. ALECSANDRI, P. I 73. 2. v. chingă (1). Călușelul, lui: Puiul leului; Șeulița lui: Falca zmeului; Chinguliță lui: Doi balaurei Cu capul de zmei, De coade-nnodați. La gură-ncleștați. TEODORESCU, P. P. 92.
5. [DLRM] CHINGULIȚĂ, chingulițe, s. f. Diminutiv al lui chingă.
6. [DOOM 3] chinguliță s. f., g.-d. art. chinguliței; pl. chingulițe
7. [DOOM 2] chinguliță s. f., g.-d. art. chinguliței; pl. chingulițe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL