Definiție și ce înseamnă chilotă

1. [MDA2] chilotă sf vz pilotă

2. [CADE] CHILOTĂ 👉 PILOTĂ.

3. [DLRLC] CHILOTĂ s. f. v. pilotă.

4. [DLRM] CHILOTĂ s. f. v. pilotă.

5. [Șăineanu, ed. VI] chilotă f. Mold. V. pilotă: o fi având chilotă multă CR.

6. [Scriban] chílotă, V. pilotă.

7. [DEX '09] PILOTĂ, pilote, s. f. 1. Plapumă umplută cu fulgi sau cu puf. 2. (Reg.) Bagaj, calabalâc. [Acc. și: pilotă] – Et. nec.

8. [MDA2] pilotă sf [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 193/10 / Pl: ~te / E: nct] 1 Plapumă călduroasă, umplută cu fulgi sau cu puf Si: (reg) perinoi, pernă. 2 (Pex) Saltea de puf (reg) perinoi, pernă. 3 (Înv; îe) A dormi pe ~te sau (reg) a crește în ~te A duce un trai fără griji. 4 (Mol; lsg) Bagaj.

9. [DEX '98] PILOTĂ, pilote, s. f. 1. Un fel de plapumă călduroasă, de forma unei perne mari umflate, umplută cu fulgi sau cu puf. 2. (Reg.) Bagaj, calabalâc. [Acc. și: pilotă] – Et. nec.

10. [DLRLC] PILOTĂ, pilote, s. f. 1. (Regional; și în forma chilotă) Un fel de plapumă groasă, umplută cu fulgi. Am intrat într-o încăpere largă... c-o sobă uriașă, cu divanuri încărcate de chilote de puf. SADOVEANU, O. V 131. Bădiță cu șase boi... Vinde doi Pe perini noi, Vinde iapa înșelată Și ia-mi pilotă-mbrăcată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 421. Calabalîc, bagaj. D-apoi a fi avînd chilotă multă cum e treaba d-voastre, jupîne, zise moș Nichifor, scărpinîndu-se în cap. CREANGĂ, P. 113. – Variantă: chilotă s. f.

11. [Șăineanu, ed. VI] pilotă (chilotă) f. Mold. plapomă de fulgi. [Cf. vechiu-gr. PILOTÓN].

12. [Scriban] pílotă (vest) și chílotă (est) f., pl. e (germ. pfühl, mgerm. pfühlwe, d. lat. pulvinus, pernă). Plapomă de puf unflată și groasă ca o saltea, întrebuințată de Jidanĭ și privită cu dispreț de Românĭ: dintre pilotele luĭ de puf (Isp.), ca și cum o chilotă s’ar fi destrămat (CL. 1912, 1203), se trezește dimineața numaĭ în puf și’n chilote (Șez. 33, 29).

13. [DMLR] chilotă (= pilotă) s. f., pl. chilote

14. [DOOM 3] !pilotă s. f., g.-d. art. pilotei; pl. pilote

15. [DOOM 2] !pilotă/pilotă s. f., g.-d. art. pilotei/pilotei; pl. pilote/pilote

16. [MDO] pilotă

17. [DER] pilotă (pilote), s. f. – (Mold.) Plapumă de puf. – Var. chilotă. Ngr. ϰοῖλον „gol”, ϰοιλότης, ϰοίλωμα „cavitate”, fiindcă plapuma este exagerat de groasă și de moale. Legătura cu germ. Pfühl „pernă” (Cihac, II, 255; Scriban) și cu ngr. πιλωτός „de fetru” (Tiktin) este nesigură.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro