1. [DEX '09] CHILIMOȚ s. n. v. chilimoață.
2. [MDA2] chilimoț sn vz chilimoață
3. [Scriban] chilimóț n., pl. oațe (var. din gălămoz). Mold. Plăcintă proastă, cozonac prost, boț, cum s’apucă să facă copiiĭ cînd îĭ văd pe ceĭ marĭ făcînd: niște chilimoațe de plăcinte! – Și chilimboț, chílomoț și golomoț. V. lătunoĭ.
4. [DEX '09] CHILIMOAȚĂ, chilimoațe, s. f. (Reg.) Aluat care nu s-a copt bine. – Cf. gălămoz.[1]
5. [MDA2] chilimboț sn vz chilimoață
6. [MDA2] chilimoață sf [At: I. CR IV, 27 / V: ~moț sn, ~mboț sn / Pl: ~țe / E: ns cf golomoz] (Mol) Aluat care nu s-a copt bine.
7. [DEX '98] CHILIMOAȚĂ, chilimoațe, s. f. (Reg.) Aluat care nu s-a copt bine. – Cf. gălămoz.
8. [DLRM] CHILIMOAȚĂ, chilimoațe, s. f. (Reg.) Aluat care nu s-a copt bine.
9. [DOOM 3] !chilimoț (reg.) s. n., pl. chilimoațe
10. [DOOM 2] chilimoață / chilimoț (reg.) s. f. / s. n., pl. chilimoațe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL