1. [MDA2] chemului vi [At: (a. 1690) IORGA, S. D. XII, 234 / V: chim~ / Pzi: ~esc și chemului / E: mg kémelni, kémlelni] (Mgm; înv) 1 A socoti. 2 A ține seama. 3 A cerceta. 4 A observa.
2. [MDA2] chimului v vz chemului
3. [Scriban] chemuluĭésc v. tr. (ung. kémelni, kémlelni, id.). Maram. (la 1690. Acad.). Cercetez, observ. V. nechimuluifa.
4. [DER] chemului (-uesc, -it), vb. – (Trans.) A reflecta, a calcula. – Var. chimului. Mag. kém(l)elni (Lacea, Dacor., IV, 778). Cuvînt rar. Gáldi, Dict., 114, pornește de la var. și o explică prin mag. kimél. – De aici, în Mold., expresia cu nechimiluita (var. cu chiuita), cu sensul de „fără socoteală, în exces”.
5. [DLRLV] CHEMULUI vb. (Criș.) A lua în seamă, a băga de seamă. Zeace mii de oamini cădea într-o zi morți de armele lor și nice un fealiu de omu nu chimuluia ... nice pre sine încă nu chimuluia, nice vecinii și priiatenii săi. C 1692, 514r. ♦ A păzi. S-ai pofti bunătatea mea și toată marha mea, nu aș eu ține si nu o așu chimului eu de tine, Doamne, toată. MISC. SEC. XVII, 83r. Etimloogie: magh. kémelni, kémlelni. Cf. adinta.
6. [DAR] chemului, chemuluiesc, vb. IV (reg., înv.) a chibzui, a socoti, a ține seama; a cerceta, a observa.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL