1. [MDA2] chelălău [At: ANON. CAR. / V: sche~, schil~ / Pl: ~ăi / E: chelălăi] 1 i Cuvânt care imită chelălăitul câinilor. 2 sm Chelălăitură (1).
2. [Scriban] chelălăŭ (d. chelălăĭesc). Munt. Interj. care arată țipetu de durere al cîneluĭ. – Și sche- (Munt. Mold.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL