1. [DEX '09] CETINĂ, cetini, s. f. 1. Ramură, creangă de brad; p. ext. brad. ♦ Nume dat speciilor de arbori și de tufe din clasa coniferelor. 2. Compus: cetină-de-negi = mic arbust rășinos ornamental din familia pinaceelor, totdeauna verde, cu tulpini culcate, foarte ramificate, cu frunze solzoase și cu flori dioice sau monoice (Juniperus sabina). [Pl. și: cetine] – Din bg., sb. četina.
2. [MDA2] cetină sf [At: LB / V: ceten sm, ~tenă1, cetin, cit~ / Pl: ~ni și ~ne / E: vsl четина, bg четина, srb četina] (Bot) 1 Ramuri sau crengi de brad, pe copac sau tăiate. 2 (Pre) Acul bradului. 3 (Pgn) Brad. 4 (Pgn) Ienupăr. 5 (Pgn) Pin. 6 Brad alb. 7 (îc) ~-de-negi Arbust întotdeauna verde, cu tulpina foarte ramificată, cu ramuri neregulat întinse, înclinate sau târâtoare Si: sabina (Juniperis Sabina sau Sabina officinalis).
3. [CADE] CETINĂ (pl. -ini) sf. 🌿 1 Creangă de brad: vînătorul le destină cîte-o ~ frumoasă de brad verde (ODOB.) ¶ 2 Frunza bradului: brazi lungi doborîți de bătrînețe zac pe pat de ~, acoperiți de mușchiu (VLAH.) ¶ 3 = IENUPĂR ¶ 4 ~-DE-NEGI, arbust totdeauna verde din fam. coniferelor, cu tulpina foarte ramificată, cu crengile întinse sau tîrîtoare, cu flori mici, dispuse în amente la vîrful ramurilor scurte; e originar din regiunea mediteraneană și se cultivă adesea prin parcuri; numit și „sabin” (Juniperus sabina) (🖼 1085) [sl.].
4. [DEX '98] CETINĂ, cetini, s. f. 1. Ramură, creangă de brad; p. ext. brad. ♦ Nume dat speciilor de arbori și de tufe din clasa coniferelor. 2. Compus: cetină-de-negi = mic arbust rășinos ornamental din familia pinaceelor, totdeauna verde, cu tulpini culcate, foarte ramificate, cu frunze solzoase și cu flori dioice sau monoice (Juniperus sabina). [Pl. și: cetine] – Din bg., scr. četina.
5. [DLRLC] CETINĂ, cetini, s. f. 1. (Adesea cu înțeles colectiv) Ramură, creangă de brad; p. ext. brad. Glasul tău cu-al lor se-avîntă, Se-mpletește printre cetini. CASSIAN, H. 6. Spun povești minuni destule Despre Pintea Năzdrăvanul, Spaima-ntunecatei cetini Ce-mpresoară Caraimanul. IOSIF, V. 85. Luceferi ce răsar Din umbră de cetini, Fiindu-mi prieteni, O să-mi zîmbească iar. EMINESCU, O. I 218. ♦ Nume dat speciilor de arbori și tufe din clasa coniferelor. 2. Compus: cetină-de-negi = mic arbust rășinos, totdeauna verde, cu tulpina foarte ramificată, cultivat adesea ca plantă ornamentală (Iuniperus Sabina). – Pl. și: cetine. – Variante: cetenă s. f., cetin (DAVILA, V. V. 115) s. m.
6. [DLRM] CETINĂ, cetini, s. f. 1. Ramură, creangă de brad; p. ext. brad. ♦ Nume dat speciilor de arbori și de tufe din clasa coniferelor. 2. Compus: cetină-de-negi = mic arbust rășinos ornamental (Juniperus Sabina). [Pl. și: cetine] – Bg., sb. četina.
7. [Șăineanu, ed. VI] cetină f. 1. ramură de brad cu frunze cu tot: luceferii ce tremur’așa reci prin negre cetini EM.; 2. varietate de brad. [Serb. ČETINA, cracă de brad].
8. [Scriban] cétină f., pl. ĭ și e (sîrb. četina, frunze de brad; bg. četina, păr de porc, rus. ščetina, păr de porc [col.], d. šcetĭ, fir de păr de porc. Ung. csetina vine d. rom.). Carp. Frunzișu braduluĭ (V. foĭos). Verdeață în general: pe cîmpia verde’ntinsă și de cetine cuprinsă (Teod. P. P. 581). Ĭenupăr. – Și cétin, m., ĭenupăr.
9. [MDA2] ceten sm vz cetină
10. [MDA2] cetenă1 sf vz cetină
11. [MDA2] cetin sm vz cetină
12. [MDA2] citină sf vz cetină
13. [CADE] CETIOARĂ (pl. -re) sf. dim. CETINĂ.
14. [DLRLC] CETENĂ s. f. v. cetină.
15. [DLRLC] CETIN s. m. v. cetină.
16. [DOOM 3] cetină s. f., g.-d. art. cetinii; pl. cetini
17. [DOOM 2] cetină s. f., g.-d. art. cetinii; pl. cetini
18. [MDO] cetină, pl. cetini
19. [DER] cetină (cetini), s. f. – 1. Ac de brad. – 2. Ramură de brad. Sl. četina, der. colectiv de la četŭ „ac, țeapă, dinte” (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48; Iordan, Dift., 144), cf. sb., cr. četina, ceh. šetina, alb. četina; mag. csetina pare a proveni din rom. – Der. cetin, s. m. (ienupăr); cetiniș, s. n. (pădure de brazi); încetinat, adj. (cu ramuri dese, se spune numai despre brazi). Nu a fost explicată corespondența cu it. cetina „tăiere de copaci”, a cărui origine este necunoscută, după Prati 262.
20. [DE] CETINĂ (< bg., scr.) s. f. 1. Ramură de conifere. 2. Cetină-de-negi = arbust din familia pinaceelor, totdeauna verde, cu tulpini culcate foarte ramificate, frunze solzoase și flori unisexuate sau hermafrodite (Juniperus sabina); area areal restrîns la Cheile Bicazului, M-ții Vrancei, versanții dinspre Oltenia ai Carpaților Meridionali, M-ții Apuseni; se cultivă în grădini ca arbust decorativ; este otrăvitor.
21. [Onomastic] CETINĂ subst. 1. Cetina b. (Sd XVI 157); – f., țig. (17 BIV 532). 2. Cetinoiu, mold. (RI V 225); – Marica, mold. (Sd VII 61).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL