1. [MDA2] cesionare sf [At: MDA ms / Pl: ~nări / E: cesiona] Cedare prin forme legale Si: cesionat1.
2. [DEX '09] CESIONA, cesionez, vb. I. Tranz. A transmite un drept de creanță unei alte persoane în temeiul unui contract de cesiune; a renunța de bunăvoie la un drept în avantajul cuiva. [Pr.: -si-o-] – Din cesiune.
3. [DEX '09] CESIONAR, -Ă, cesionari, -e, s. m. și f. Persoană care beneficiază de un contract de cesiune, căreia i se transferă de la altcineva un bun sau un drept. [Pr.: -si-o-] – Din fr. cessionnaire.
4. [MDA2] cesiona vt [At: HAMANGIU, C. C. 142 / Pzi: ~nez / E: fr cessionner] A ceda ceva unei persoane prin forme legale.
5. [MDA2] cesionar sm [At: HAMANGIU, C. C. 275 / Pl: ~i / E: cesiona + -ar] (Îoc cedent) Persoană căreia i se face o cesiune.
6. [MDA2] țesionar[1] sm vz cesionar
7. [CADE] * CESIONA (-nez) vb. tr. ⚖️ A face o cesiune, a ceda.
8. [CADE] * CESIONAR sm. ⚖️ Persoană căreia i se face o cesiune [fr.].
9. [DLRLC] CESIONA, cesionez, vb. I. Tranz. A ceda un bun, un drept, a renunța la el de bunăvoie, în avantajul cuiva. – Pronunțat: -si-o-.
10. [DLRLC] CESIONAR, -Ă, cesionari, -e, s. m. și f. (Jur.) Persoană căreia i se face o cesiune, căreia i se cedează un bun sau un drept. – Pronunțat: -si-o-.
11. [DLRM] CESIONA, cesionez, vb. I. Tranz. A transfera asupra altuia un bun al său; a renunța de bunăvoie la un drept, în avantajul cuiva. [Pr.: -si-o-] – Din cesiune.
12. [DLRM] CESIONAR, -Ă, cesionari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se face o cesiune, căreia i se transferă de la altcineva un bun sau un drept. [Pr.: -si-o-] – Fr. cessionnaire.
13. [DN] CESIONA vb. I. tr. A ceda, a renunța (la un drept, la un bun etc.); a transfera un drept în avantajul cuiva. [Pron. -si-o- / după fr. cession].
14. [DN] CESIONAR, -Ă s.m. și f. Persoană căreia i se face o cesiune. [Cf. fr. cessionnaire, it. cessionario].
15. [MDN '00] CESIONA vb. tr. a face o cesiune. (< cesi/une/ + -ona)
16. [MDN '00] CESIONAR, -Ă s. m. f. cel care beneficiază de o cesiune. (< fr. cessionnaire)
17. [Șăineanu, ed. VI] cesionar m. cel ce acceptă o cesiune.
18. [Scriban] *cesionár, -ă s. (d. cesiune, după lat. cessio). Care acceptă o cesiune.
19. [DOOM 3] cesiona (a ~) (desp. -si-o-) vb., ind. prez. 1 sg. cesionez, 3 cesionează; conj. prez. 1 sg. să cesionez, 3 să cesioneze
20. [DOOM 3] cesionar (desp. -si-o-) s. m., pl. cesionari
21. [DOOM 3] cesionară (desp. -si-o-) s. f., g.-d. art. cesionarei; pl. cesionare
22. [DOOM 2] cesiona (a ~) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 cesionează
23. [DOOM 2] cesionar (-si-o-) s. m., pl. cesionari
24. [DOOM 2] cesionară (-si-o-) s. f., g.-d. art. cesionarei; pl. cesionare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL