1. [MDA2] cerșitorire sf vz cerșetorire
2. [DEX '09] CERȘETORI, cerșetoresc, vb. IV. Tranz. și intranz. A cerși; a cere (ca un cerșetor). [Var.: cerșitori vb. IV] – Din cerșetor.
3. [DEX '09] CERȘITORI vb. IV v. cerșetori.
4. [MDA2] cerșători vti vz cerșetori
5. [MDA2] cerșetori vti [At: NEGRUZZI, S. I, 164 / V: ~șit~, ~șăt~ / Pzi: ~resc / E: cerșetor] 1 A cerși. 2 (Fig) A cere ca un cerșetor.
6. [MDA2] cerșetorire sf [At: CREANGĂ, A. 138 / V: ~șit~ / Pl: ~iri / E: cerșetori] Cerșire (2).
7. [MDA2] cerșitori vti vz cerșetori
8. [CADE] CERȘETORI (-oresc) vb. tr. și intr. A cerși, a cere milă: călugării sînt siliți să cerșetorească prin sate pentru ținerea vieții lor (ALX.); cerșitorea la acea biserică... de mai bine de 50 (de) ani (CRG.) [cerșetor].
9. [DLRLC] CERȘETORI vb. IV v. cerșitori.
10. [DLRLC] CERȘITORI, cerșitoresc, vb. IV. Intranz. A cerși, a umbla cu cerșitul; a cere ca un cerșitor. Moșul Haralambie cerșitorea la acea biserică și în acea parte de loc de mai bine de 50 ani. ȘEZ. VI 169. ◊ Tranz. Vă aduceți aminte de un sarac pre care îl întîlneați... pe uliți, prin piețe, pre la biserici, cerșitorind mila creștinilor. NEGRUZZI, S. I 252. – Variantă: cerșetori (NEGRUZZI, S. I 164) vb. IV.
11. [DLRM] CERȘITORI vb. IV. v. cerșetori.
12. [Șăineanu, ed. VI] cerșetorì v. a cerșì.
13. [Scriban] 2) cerșitorésc v. intr. Trăĭesc cerșind. V. tr. A cerșitori milă.
14. [DOOM 3] cerșetori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cerșetoresc, 3 sg. cerșetorește, imperf. 1 cerșetoream; conj. prez. 1 sg. să cerșetoresc, 3 să cerșetorească
15. [DOOM 2] cerșetori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cerșetoresc, imperf. 3 sg. cerșetorea; conj. prez. 3 să cerșetorească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL