1. [DEX '09] CERȘETORIE, cerșetorii, s. f. Acțiunea de a cerși. [Var.: cerșitorie s. f.] – Cerșetor + suf. -ie.
2. [MDA2] cerșetorie sf [At: IORGA, L.R. 175 / V: ~șit~ / Pl: ~ii / E: cerșetor + -ie] 1 Îndeletnicire a cerșetorului. 2 Obicei de a cerși Cf milogire.
3. [CADE] CERȘETORIE sf. 1 Starea josnică a cerșetorului ¶ 2 Faptul de a cerșetori.
4. [DEX '98] CERȘETORIE, cerșetorii, s. f. Acțiunea de a cerșetori și rezultatul ei; strângere de pomeni ca mijloc de existență; cerșetorit, cerșit. [Var.: cerșitorie s. f.] – Cerșetor + suf. -ie.
5. [DLRLC] CERȘETORIE s. f. v. cerșitorie.
6. [DLRM] CERȘETORIE, cerșetorii, s. f. Acțiunea de a cerșetori și rezultatul ei; strîngere de pomeni ca mijloc de existență. [Var.: cerșitorie s. f.] – Din cerșetor + suf. -ie.
7. [Șăineanu, ed. VI] cerșetorie f. starea josnică a cerșetorilor.
8. [DEX '09] CERȘITORIE s. f. v. cerșetorie.
9. [MDA2] cerșitorie sf vz cerșetorie
10. [DLRLC] CERȘITORIE, cerșitorii, s. f. Acțiunea de a cerșitori și rezultatul ei; strîngere de pomeni ca mijloc de existență. (Atestat în forma cerșetorie) În loc să cîștigi un gologan, preferi... cerșetoria. SAHIA, N. 101. – Variantă: cerșetorie s. f.
11. [Scriban] cerșitoríe f. Mendicitate, starea de cerșitor.
12. [DOOM 3] cerșetorie s. f., art. cerșetoria, g.-d. art. cerșetoriei; pl. cerșetorii, art. cerșetoriile (desp. -ri-i-)
13. [DOOM 2] cerșetorie s. f., art. cerșetoria, g.-d. art. cerșetoriei; pl. cerșetorii, art. cerșetoriile
14. [IVO-III] cerșitorie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL